Plantări de toamnă într-o pădure cât o țară

Date:

Campania națională de împăduriri „O pădure cât o țară” (declarată cea mai mare din ultimii ani) își desfășoară ediția de toamnă. În octombrie-noiembrie, se plantează
peste 17 milioane de puiețiîn zonele de câmpie, în mod special în județele deficitare în păduri.

Rregia Națională a Pădurilor – Romsilva plantează cei mai mulți puieți în județele Tulcea (500.000), Galați (430.000), Ialomița (370.000), Călărași (200.000), Dolj (180.000), Brăila (150.000), Vaslui (110.000). Ca specii, se plantează stejar (peste 1 milion de puieți), plop (peste 700.000), salcie (150.000), frasin, arțar etc. Se realizează inclusiv lucrări de substituire, care vizează obținerea de păduri mai puternice decât cele existente în prezent pe unele suprafețe. De exemplu, la Pustnicu, actualmente pădure de tei în proporție de 75%, intenția Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor este de readucere a stejarului ca specie dominată.

De remarcat este că în toată țara se plantează păduri de la zero pe o suprafață de 1.100 ha. De asemenea, se fac completări pe o suprafață de peste 2.000 ha.
În prima parte a campaniei, în primăvară, cu toată starea de urgență, au fost plantați 33 de milioane de puieți, în zonele de deal și de munte. Atunci au fost plantate de la zero, la nivel național, 2.400 de păduri, cele mai multe în județele Suceava, Maramureș, Sibiu. Totodată, au fost completate 7.000 de păduri tinere.

Păduri-parc în apropierea marilor orașe

Pădurile din jurul Bucureștilor, cum este pădurea Băneasa, se extind și devin păduri-parc protejate. În această situație se găsesc ariile naturale protejate concentrate în jurul Capitalei: Parcul Natural Văcărești, lacul şi pădurea Cernica, lacul şi pădurea Snagov, Grădiștea, Căldărușani, Dridu, zona protejată Scroviștea. În total, la nivelul municipiului București şi al județului Ilfov 788 ha de pădure sunt pădure-parc. Același statut îl vor primi și alte păduri din apropierea marilor orașe.

În calitate de ministru al mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe a oferit o prefigurare în acest sens: „Am avut discuţii cu conducerea Romsilva să identificăm la nivel naţional toate acele judeţe unde putem să trecem suprafeţe de pădure din producţie în păduri-parc, să le avem pentru recreere. Odată cu trecerea acestor păduri-parc din administrarea publică a statului român în administrarea publică a UAT, administrațiile publice locale pot şi trebuie, pentru cetățenii României, cu fonduri locale, guvernamentale sau mai ales fonduri europene, să amenajeze piste de biciclete, piste de alergare, să monteze bănci, coşuri pentru gunoi, surse de iluminat”.

Dan Trifu, vicepreședinte al fundației Ecocivica: „Suntem toți luptători pentru păstrarea integralității pădurii Băneasa. Aici trebuie să menționez și personalul silvic, atât ceea ce înseamnă direcția silvică, ocolul silvic, cât și garda forestieră. În toată această luptă am fost împreună și tot ce vedeți aici sunt hotărâri ale instanțelor de judecată, hotărâri care, de fapt, protejează pădurea Băneasa. Toate au fost obținute cu ajutorul personalului silvic, le mulțumesc pentru acest lucru și, dacă mai vedeți că pădurea mai este cât de cât integră, să știți că li se datorează și dumnealor și muncii noastre”.
Alex Găvan, alpinist și activist de mediu: „Funcția principală atribuită acestor păduri este cea socială. Celelalte funcții îi sunt subordonate. Aceste păduri sunt importante în alcătuirea unui peisaj armonios, precum și pentru recreere, sport și educație”.

 

Direcția Silvică Brașov – Ocolul Silvic Teliu, controlul anual al regenerărilor.
©Foto Romsilva

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate