Reformă legislativă privind persoanele cu dizabilități

S-a constituit la nivelul Guvernului României, prin decizia prim-ministrului nr. 357, publicată în MO nr. 594 din 14.VI.2021, Comitetul interministerial pentru redactarea unor propuneri de lege ferenda în vederea conformării cu Dispozițiile CCR nr.601/2020. Dispozițiile au la bază declararea ca neconstituțională (Decizia CCR 601/2020) a punerii sub interdicție de către instanțe a persoanelor cu dizabilități. În prezent, persoanele cu dizabilități intelectuale sau psihosociale nu au dreptul la noi să se căsătorească, să divorțeze, să fie părinți, să adopte copii, să ia credit la bancă. Pentru reformă juridică în domeniu în sensul excluderii acestor interdicții, conform deciziei CCR, comitetul interministerial reunește experți din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, reprezentanți ai societății civile cu expertiză în domeniul juridic și psiho-social precum Centrul de Resurse Juridice, Fundația Pentru Voi, Asociația Tonal.

Comitetul este coordonat de consilierul de stat Mădălina Turza, care subliniază: „Am pornit la acest drum cu credința că fiecare ființă umană are dreptul inalienabil de a-și manifesta voința și preferințele, iar acest drept și abilitate, deopotrivă, stau la baza exercitării capacității juridice. Copiii noștri deveniți adulți nu trebuie anulați social și legal. Există formule de a le reda demnitatea și pentru asta am realizat acest efort complex de a găsi împreună cea mai bună soluție adaptată contextului național. Astfel, a luat naștere cea mai importantă reformă legislativă în domeniul dizabilității din ultimele decenii”.

Comitetul informează că „pe baza propunerilor de reglementare ale Ministerului Justiției, a reușit finalizarea reglementărilor din Codul Civil și Codul de Procedură Civilă, care pun accentul pe enunțarea autonomiei celui ocrotit, a respectării voinței, preferințelor și nevoilor sale. Este o abordare nouă în legislația națională, modernă, conformă nevoilor resimțite la nivel social și în practica instanțelor și în armonie cu exigențele convenționale și constituționale în materie. Textele  propuse pot fi consultate pe site-ul Ministerului Jusțiției, unde se află în consultare publică, iar după faza de consultare, acestea vor fi aprobate de Guvernul României și vor urma parcursul legislativ în Parlament. Propunerile, sugestiile şi opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Justiției, str. Apolodor, nr. 17, sector 5, București, pe fax, la nr. 037 204 1195 sau la adresa de e-mail [email protected]”.

Propunerile pentru reglementarea ocrotirii persoanei fizice majore cu dizabilități psihosociale sau intelectuale vizează crearea unui mecanism gradual de ocrotire, după cum urmează:

1. Asistența pentru încheierea actelor juridice – o măsură de sprijin, care nu aduce atingere capacității legale a persoanei și care urmează a se realiza pe calea unei proceduri nejurisdictionale. Această măsură este în dezbatere din punct de vedere al competențelor instituționale, urmând a fi inclusă in proiect ulterior definitivării soluțiilor de reglementare.
2. Consilierea judiciară –  o măsură intermediară de sprijin, instituită pe cale judiciară, care aduce atingere capacității legale pe anumite paliere și în mod individualizat, pe baza unei evaluări psiho-medico-sociale. Condiția de instituire a acestei măsuri o reprezintă existența unei incapacități parțiale a majorului de a se îngriji de interesele sale, aspect care conduce, în principiu, la asistarea acestuia în participarea la viața civilă, în ceea ce priveşte încheierea actelor patrimoniale. Consilierea judiciară poate fi dispusă numai dacă ocrotirea de o manieră eficientă a persoanei nu se poate realiza prin curatelă.
3. Tutela specială – o măsură de ocrotire instituită pe cale judiciară prin intermediul căreia este reconfigurată (și redenumită) măsura de ocrotire a punerii sub interdicție judecătorească, care în concepția noii reglementări va deveni tutelă specială și va putea fi dispusă doar ca o măsură ultima ratio.

Proiectul cuprinde, totodată, o serie de garanții esențiale, reglementate în beneficiul celui ocrotit, cum ar fi:

• instituirea unui sistem gradual, în trepte, de dispunere a măsurilor de ocrotire,
• perioade determinate de timp pentru care pot fi dispuse și prelungite acestea,
• configurarea unor reguli privind reevaluarea periodică a regimului de ocrotire

Proiectul abordează, de asemenea, aspectul esențial al relației între ocrotitorul legal și persoana ocrotită.

Este configurat noul rol al ocrotitorului legal – de persoană care oferă sprijin permanent celui ocrotit, propunându-se și configurarea, în sarcina acestuia, a unor îndatoriri care accentuează rolul de persoană-suport pe care urmează să-l îndeplinească

Proiectul propune o serie de soluții noi și în materia raporturilor nepatrimoniale, care vizează, în principal, următoarele instituții reglementate de Codul civil:

• Căsătoria: proiectul prevede că persoana aflată sub consiliere judiciară sau tutelă specială se va putea căsători, cu instituirea, în mod corelativ, a unui control preventiv eventual, prin normarea obligației viitorului soț care se află sub un regim de ocrotire de a-l informa pe ocrotitorul său legal despre intenția de celebrare a căsătoriei.
• Divorțul: se propune ca şi cel pus sub consiliere judiciară sau tutelă specială să poată divorţa prin acord, însă numai pe cale judiciară, instanța de tutelă urmând să verifice, cu ocazia soluționării cererii, dacă acordul soților pentru desfacerea căsătoriei este liber și exprimat în cunoștință de cauză;
• Autoritatea părintească: în cazul părintelui pus sub consiliere judiciară, instanța de tutelă poate hotărî ca drepturile și îndatoririle cu privire la bunurile copilului să fie exercitate doar de celălalt părinte; când cel ocrotit exercită singur autoritatea părintească, instanța de tutelă hotărăște, în funcție de împrejurări, cu privire la instituirea tutelei asupra copilului acestuia.
• Adopția: spre deosebire de actuala reglementare potrivit căreia, în cazul persoanei ocrotite, consimțământul la adopția copilului său este dat de tutore, prin proiect se propune ca părintele pus sub ocrotire să consimtă la adopția copilului său, în măsura în care aceasta poate să-și exprime voința.

Printre elementele de noutate propuse mai pot fi amintite:

• evaluările medicală și psihologică a persoanei a cărei ocrotire se cere se efectuează după obținerea consimțământului acesteia, în cazul în care starea sănătății sale o permite;
• în ceea ce privește internarea provizorie nevoluntară a celui ocrotit pe parcursul judecării cererii de instituire a măsurii de ocrotire, noile dispoziții își propun să instituie o serie de garanții procedurale pentru respectarea drepturilor și libertăților persoanei a cărei internare se dispune, fiind introdusă expres obligativitatea motivării unei astfel de soluții (potrivit textului propus, instanța va dispune internarea motivat și proporțional cu scopul urmărit), dar și scurtarea termenului pentru care poate fi dispusă internarea; – ascultarea persoanei a cărei ocrotire se solicită urmează a fi realizată în camera de consiliu.

În considerarea faptului că în Codul civil proiectul propune configurarea unei noi instituții – mandatul de ocrotire – pe plan procesual civil a fost configurată o procedură suplă, simplă și rapidă de încuviințare a acestui contract, de competența instanței de tutelă în a cărei circumscripție își are domiciliul mandantul.

La elaborarea propunerilor de reglementare au fost avute în vedere și unele instrumente normative internaționale, dar și o serie de reglementări în materie, existente în alte state, între care amintim următoarele:

• Codul Civil și de procedură civilă Quebec
• Codul civil și de procedură civilă francez
• Codul civil spaniol
• Codul civil italian
• Legea nr. 1/2000 privind procesul civil din Spania
• Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 792 din 26 noiembrie 2010
• Recomandarea nr. 99 din 23 februarie 1999 a Comitetului de miniștri ai Consiliului Europei privind principiile referitoare la protecția juridică a majorilor incapabili