ROPEPCA – Luare de poziție publică cu referire la ordinul ANRM

Date:

Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) ia poziție față de Ordinul ANRM privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preţului de referinţă pentru gazele naturale extrase în România. Potrivit acestui Ordin,  preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România se va calcula în funcţie de preţurile de tranzacţionare de pe hubul de la CEGH Viena, pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol Gaze Ploieşti.

Producătorii români de gaze naturale au plătit până în prezent redevența pentru gazul produs la nivelul veniturilor realizate, un principiu de bază pentru orice taxă aplicată veniturilor. Trebuie înțeles faptul că atât de mult discutatul „preț de referință” nu reprezintă altceva decât o valoare minimă a bazei de calcul pentru redevență, sub care nu se poate coborî.

Alte instituții publice, cum ar fi ANAF, iau în considerare venitul realizat din vânzarea de gaze pentru calcularea diverselor alte taxe. De ce ANRM nu ia în calcul aceeași bază pentru calcularea redevenței? Propunerea de a raporta redevența pentru gazele produse în România la o cifră virtuală din străinătate, cifră mult mai ridicată decât prețurile autohtone, arată lipsă de suveraneitate și o totală indiferență cu privire la modul de funcționare a pieței de gaze naturale din România.

ROPEPCA consideră că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a decis emiterea acestui Ordin fără să țină cont deloc de pozițiile exprimate de principalii producători autohtoni de gaze naturale în cadrul consultării publice efectuată la data de 7 februarie 2018, dar bazând acest ordin exclusiv pe concluziile unui studiu semnat de un cadru universitar aparținând Universității de Petrol și Gaze Ploiești. Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră solicită Universității să comunice dacă punctul de vedere exprimat de autorul studiului este totodata si punctul de vedere ale prestigioasei instituții de învățământ si daca acesta este relevant in contextul in care nu tine cont deloc de expertiza producătorilor autohtoni de gaze naturale.

În cadrul dezbaterii publice organizate de ANRM, producătorii de gaze naturale au exprimat o poziție unitară, poziție susținută și de persoane independente, cum ar fi profesori universitari sau jurnaliști din domeniu, care au fost prezenți.

Harald Kraft, Președintele ROPEPCA a precizat: „Pretul de referinta trebuie sa fie pretul de piata din Romania. Suntem de parere ca o piata externa nu reprezinta piata din Romania. Nu avem nicio legatura cu hub-ul Baumgarten din Austria. Acolo gazele sunt vandute de mai multe ori si nu este corect pentru plata redeventelor din Romania”. O abordare corecta ar fi plata redeventelor la pretul de piata realizat de producator in Romania, nu din afara, considera Harald Kraft.

ROPEPCA reiterează principalele argumente prezentate la consultările publice, la invitația ANRM, argumente ce speram să fie luate în considerare la întocmirea noii metodologii de stabilire a prețului de referință la gazele naturale:

Pentru a avea eficiență și aplicabilitate, considerăm că este important ca prețul de referință pentru gazele naturale să fie stabilit în baza unui calcul de piață relevant pentru România și reflectând prețurile efectiv realizate în sectorul upstream din România. În acest sens, dorim să atragem atenția că variabilă referitoare la HUB-urile externe, propusă în proiectul de ordin, nu este aplicabila condițiilor curente de piața din România. Considerăm că, la fel cum se întâmplă în practica internațională atunci când prețul de referință este bazat pe indici bursieri, indicele ales trebuie să fie reprezentativ pentru vânzările de gaze naturale produse intern.

Avand în vedere ca (i) în prezent România nu exportă gaze, deci nu este legată în realitate la piața europeană, și ca (ii) în comparație cu alte piețe,  piața din România nu este suficient de lichidă, aceasta nu poate să se raporteze momentan la HUB-urile externe de tranzacționare a gazelor naturale, inclusiv CEGH. De asemenea, prețurile de la HUB-urile din afara României nu reflectă valoarea efectiv realizată de producătorii locali de gaze naturale, care este semnificativ mai mic din cauza costurilor de livrare a gazelor naturale de la punctele de referință la HUB-urile externe. Ca un exemplu, fluctuațiile temporare de pe piața românească raportate la HUB -urile europene pot fi de 4-5 Euro/Mwh sau chiar mai mari.

Mai mult decât atât, producătorii de gaze naturale au obligația legală de a vinde o parte din producția internă pe piața centralizată din România, ceea ce face cu atât mai puțin relevantă referința la un hub extern.

Considerăm că determinarea prețului de referință pe baza unui indice de piață care nu reflectă prețurile realizate pentru gazele naturale extrase din România cum este prețul de la hub-ul CEGH, este în contradictie cu Legea Petrolului nr. 238/2004, care prevede la art. 49 alin. (2), ca „redevența petrolieră se stabilește ca o cota procentuală din valoarea producției brute extrase”. Merită menționat de asemenea faptul că, în general, tranzacțiile efectuate la un HUB se fac în mod predominant prin intermediari care, de cele mai multe ori, vând produsul cumpărat anterior de la un producător. În astfel de cazuri, cotațiile folosite includ și profitul intermediarilor, respectiv includ și cheltuielile de transport. Considerăm că nu este corect ca acest element să facă parte din calculul prețului de referință.

În al doilea rând, consideram ca folosirea ca reper a prețului Pieței pentru Ziua Următoare de Gaze Naturale („PZU”) nu este aplicabilă la contractele incheiate pe termen lung care se supun altor termeni și altui mecanism de formare a prețului.

În al treilea rând, mențiunea, ca element de calcul pentru prețul de referință, a puterii calorifice superioare medie pe nivelul țării la valoarea anului anterior pentru stabilirea prețului de referință poate sa fie discriminatoriu pentru producătorii care vând gaze sărace și au un venit bazat pe puterea calorică redusă a produsului.

Nu în ultimul rând, dorim să atragem atenția asupra faptului că prin comunicarea unui preț de referință care este legat la o piata externă și care depășeste nivelul pieței interne, ANRM trimite un semnal către piata internă care nu poate sa fie în interesul consumatorilor.

***
ROPEPCA reunește 17 dintre cei mai importanți deținători de acorduri de concesiune petrolieră onshore încheiate cu statul român. Membrii asociației dețin majoritatea acordurilor de concesiune petrolieră pentru blocurile de explorare, dezvoltare și producție onshore din România, reprezentând pentru anul 2016 investiții cumulate de 650 milioane de euro, o cifră de afaceri de aproape 2.9 miliarde de euro, contribuții către bugetul de stat de 300 milioane de euro, responsabile pentru crearea şi menținerea a 14.800 locuri de muncă.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Mihai Daraban: C.E. trebuie să se implice în uniformizarea modului de funcționare a camerelor de comerț europene

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR),...

Misiune economică România-Spania la Barcelona și în Insulele Baleare

Platforma Repatriot, care conectează românii din afara granițelor cu...

Concurs european de educație financiară organizat de Asociația Română a Băncilor

  Asociația Română a Băncilor, în parteneriat cu Banca Naţională...

Provocările Fiscale în Sectorul Petrolului și Gazelor Naturale din România

de Tănase Stamule decanul Facultății de Administrarea...