Statele Unite: planul de stimulare deschide calea către un deficit comercial record

Date:

În calitate de cel mai mare importator din lume și al doilea cel mai mare exportator de produse manufacturate, Statele Unite au avut un deficit comercial de la începutul anilor 1970. Creșterea tensiunilor comerciale – în special cu China – și pandemia COVID-19, care au perturbat fluxurile comerciale, au afectat balanța comercială în ultimul an. Deficitul comercial a atins un nivel record de peste 900 miliarde USD în 2020.

În cea mai recentă analiză economică, Coface prezice că, după o contracție de 3,5% în 2020, PIB-ul SUA va reveni cu 5,7% în acest an, ceea ce ar permite economiei să revină la nivelul său pre-criză încă de la jumătatea anului 2021, înaintea majorității economiilor avansate. Pe măsură ce președintele Joe Biden atinge jumătatea primelor 100 de zile de mandat, această revenire puternică în economia SUA este parțial determinată de răspunsul fiscal fără precedent la criză. Pachetul de sprijin adoptat în martie 2021 se ridică la 1,9 trilioane USD și va aduce răspunsul fiscal total la criză la o sumă echivalentă cu 27% din PIB-ul SUA, mai mult decât orice altă economie matură. Folosind o analiză bazată pe estimări istorice ale unei balanțe comerciale potențiale, Coface estimează că deficitul ar putea crește cu 56 miliarde de dolari ca urmare a planului de stimulare.

Un deficit alimentat de consumul american

Din punct de vedere istoric, deficitul SUA se datorează importurilor substanțiale pentru a satisface consumul american. Din 2015, principala schimbare a fost scăderea volumului de produse și materiale industriale în deficitul comercial. Potrivit Administrației pentru informații energetice, țara a devenit exportator net de gaze naturale în 2017, și de țiței și produse petroliere la sfârșitul anului 2019.

Deși bunurile de capital sunt cel mai important sector de export (34% din total între 2010 și 2020), acestea au crescut mai puțin decât importurile, în mare parte din cauza problemelor Boeing[1] din ultimii doi ani, și apoi pe fondul pandemiei COVID-19.

SUA – China: un război comercial cu rezultate mixte

Președinția lui Donald Trump a evidențiat ponderea considerabilă a Chinei în deficitul comercial al SUA. Între 2010 și 2020, China a reprezentat aproximativ 44% din sold. Cu toate acestea, în timp ce indicele a scăzut de la un nivel record de aproape 420 miliarde USD în 2018, Trump nu a reușit să-și atingă obiectivul de campanie din 2016 de a reduce semnificativ deficitul global, care a fost și mai mare la sfârșitul mandatului său. În timp ce tarifele au afectat deficitul bilateral cu China, care a scăzut cu 18% în 2019, aproape trei sferturi din acest declin au fost compensate de balanța comercială cu restul lumii. Situația a fost similară în 2020. Războiul comercial dintre China și Statele Unite, care a înregistrat o creștere a barierelor comerciale, a avut rezultate mixte.

Semnat la 15 ianuarie 2020 de Trump și vicepreședintele chinez Liu He, impactul acordului comercial „Faza 1” este dificil de evaluat, având în vedere pandemia COVID-19. Până la sfârșitul anului 2020, China nu și-a atins obiectivul de a cumpăra cu aproape 64 miliarde USD mai mult în agricultură, energie și produse manufacturate decât în 2017. Dintr-un total de 159 miliarde USD în achiziții de mărfuri promise[2], China a atins doar 59% din acest obiectiv până la sfârșitul anului.

„Planul de salvare al SUA”: o revenire puternică,
dar un deficit comercial mai mare

În urma șocului crizei pandemiei COVID-19, o altă schimbare majoră în macroeconomie este pe cale să aibă loc odată cu pachetul masiv de stimulare, numit „American Rescue Plan Act”. Adoptat în martie, acesta presupune cheltuieli de aproape 1,9 trilioane USD (9% din PIB) în următorii 10 ani, din care mai mult de o treime vor fi injectate direct în economia SUA în 2021, pe lângă cei aproape 4 trilioane USD autorizați de Congres în 2020.

Având în vedere desfășurarea rapidă de către SUA a procesului de vaccinare anti COVID-19 (mai mult de un sfert din populație primise cel puțin o doză până la sfârșitul lunii martie), Coface se așteaptă la o revenire puternică a consumului privat, care va împinge creșterea la 5,7% în 2021, după o contracție de 3,5% anul trecut. Potrivit Coface, țara va fi una dintre primele care se va întoarce la nivelul său de activitate de dinainte de criză până la mijlocul anului 2021.

„Boom-ul” așteptat al consumului SUA va alimenta cererea pentru importuri, punând bazele unui deficit comercial record. Potrivit Coface, pachetul de stimulare ar putea duce la un deficit suplimentar de 56 miliarde USD. Drept urmare, deficitele bilaterale cu Mexicul, dar și cu Germania, Coreea de Sud, Brazilia și India s-ar putea mări.

Cel mai mare impact al planului de investiții în infrastructură de 8 ani și 2 trilioane de dolari, dezvăluit săptămâna trecută de Casa Albă, se va materializa abia după 2021. Cu toate acestea, întrucât creșterile de impozite care îl finanțează vor fi repartizate pe 15 ani, acesta va lărgi deficitul bugetar federal în următorii ani, sporind în continuare deficitul comercial.

De la „America First” la „America is Back”

Când Joe Biden l-a succedat pe Donald Trump pe 20 ianuarie 2021, politica „America First” a lui Trump, caracterizată prin creșterea tensiunilor comerciale și a barierelor tarifare, în special cu China, a luat sfârșit. Campania lui Biden și acțiunile timpurii au indicat că strategia comercială va face parte din politica sa externă mai largă, rezumată prin sloganul „America is back”. Agenda politicii comerciale, lansată la începutul lunii martie, indică faptul că restabilirea conducerii SUA în lume și repararea parteneriatelor și alianțelor sunt principalele priorități ale administrației.

Pe de altă parte, indicațiile timpurii arată o atitudine mai asertivă față de China. Acest lucru se reflectă în agenda comercială a administrației, ceea ce face ca abordarea practicilor comerciale „abuzive și neloiale” sa devină prioritare. Până în prezent, administrația Biden nu a anunțat nicio reducere a tarifelor, lăsând posibilitatea utilizării acestora ca pârghie de negociere în viitoarele discuții bilaterale.

Concluziile rapotului pot fi consultate aici.


[1] După două accidente în octombrie 2018 și în martie 2019 care au implicat Boeing 737 Max, aeronava a fost suspendată din zbor de către autoritățile de certificare în martie 2019. După modificarea aeronavei, Administrația Federală a Aviației (FAA), agenția SUA care reglementează aviația civilă, a autorizat revenirea sa în funcțiune în noiembrie 2020

[2] Sursa: Chad P. Bown. 2021. Urmărirea fazei unu SUA-China: achizițiile de import ale Chinei. Institutul Peterson de economie internațională

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...