Opinii și analize

 Interviu cu dl. Mugur Șteț (foto), director adjunct al CPPAS   De câteva săptămâni, în spațiul public, au fost reluate, turnându-se gaz peste foc, atacurile împotriva Băncii Naționale cu privire la terenurile de tenis din „Parcul cu platani”. Toate, absolut toate, putând fi caracterizate, fără a greși, ca fake news. Informații...

În ultimii 28 de ani, România a înregistrat o serie de eșecuri semnificative în ceea ce privește proiectele de infrastructură de transport. Cauzele sunt multiple și ating toate nivelurile: de la planificarea strategică și coordonarea investițiilor (ce facem) până la finanțare (cu ce fonduri), achiziții publice (cu cine facem),...

În ultimii ani, s-a dovedit că energia pe care o producem și o consumăm, alături de schimbările climatice reprezintă concepte interdependente. Implicațiile pe care activitățile umane le au asupra mediului au început să fie conștientizate și dezbătute la nivel mondial relativ recent, primul pas fiind realizat în anul 1992...

Autorul cărților „Lebăda Neagră. Impactul foarte puțin probabilului” și „Antifragil. Ce avem de câștigat de pe urma dezordinii”, Nassim Nicholas Taleb, a lansat pe 27 februarie „Skin in the Game: Hidden Asymmetries in Daily Life”. La ce să ne așteptăm de la SITG? Taleb povestește cum s-a întâlnit odată cu ilustra scriitoare...

De ce o strategie economică? Deoarece cunoașterea a ajuns la stadiul în care putem evita dezvoltarea prin crize ca modalitate de progres și accesa dezvoltarea prin orientarea prealabilă a fenomenelor sociale, inclusiv a celor economice, spre realizarea unor stări dezirabile, chiar favorabile, prin procese planificate și acțiuni sinergice. Schimbările impuse...

România a înregistrat în anul 2017 o creștere economică record, care s-a bazat, însă, cu precădere pe consum. Contribuția investițiilor a devenit pozitivă, însă factorul investițional este încă redus, ceea ce ar putea afecta creșterea sustenabilă pe termen mediu și lung. Contextul macroeconomic actual este unul al contrastelor, împletite...

În articolul anterior am constatat că firmele care înregistrează venituri de peste 1 mil. EUR reprezintă nucleul mediului de afaceri din România, deoarece acestea concentrează 84% din totalul veniturilor businessului local (deși reprezintă doar 4% din totalul firmelor active), 61% din totalul locurilor de muncă și 74% din nivelul...

România, de aproape trei decenii, funcționează într-un sistem democratic corelat cu economia de piață. Puțin, dacă luăm în considerare țările democratice dezvoltate, însă suficient pentru a putea pune bazele unui sistem economic funcțional și performant. Există exemple relevante în Cehia, Slovacia sau Polonia, țări care au suferit de pe...

În puținele dezbateri publice despre modelul de societate pe care am putea să îl adoptăm la momentul revenirii la o oarecare normalitate, lipsește cu desăvârșire poziționarea principalelor curente politice față de prevederea constituțională care stipulează că România este un stat social (art. 1, alin. 3). Majoritatea interlocutorilor asociază sintagma...

Criza financiară care a debutat cu prăbușirea Lehmann Brothers a provocat pierderi uriașe sistemului financiar, obligându-l să se recalibreze și a fragilizat finanțele multor state. Statul român nu a scos nici un leu din vistierie pentru a-și susține sistemul bancar, o performanță datorată faptului că acesta era dominat de...