Cum obținem o recuperare verde

Joseph E. Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie și profesor universitar la Universitatea Columbia, este economist-șef al Roosevelt Institute și fost vicepreședinte și economist-șef al Băncii Mondiale. Cea mai recentă carte a sa este „People, Power, and Profits: Progressive Capitalism for an Age of Discontent”.

Necesitatea unei mari transformări

Ann Pettifor este director al Policy Research in Macroeconomics (PRIME) și autorul „The Case for the Green New Deal” (Verso, 2019). Urmăriți-o pe Twitter: @AnnPettifor.

Cum se compară criza din 2020 cu cea din 2008?

Al doilea trimestru al anului 2020 a fost o perioadă plin de provocări pentru economia românească, caracterizată de scăderi profunde nemaiîntâlnite în ultimii 25 de ani (de când datele trimestriale aferente PIB sunt disponibile). Într-o măsură mai mare sau mai mică, pandemia a afectat toate ramurile economiei....

Reorganizarea ANAF în contextul pandemiei DE COVID-19

Interviu cu Mirela Călugăreanu – președintele ANAF Cum reorganizați activitatea ANAF în contextul pandemiei de COVID-19? Încă de la începutul stării de urgență ANAF a implementat o serie de măsuri astfel încât interacțiunea dintre angajați și contribuabili să se realizeze la distanță. Chiar dacă...

Banii europeni și chestiunea macroeconomică

Rândurile ce urmează au fost scrise cu sentimentul apăsării din cauza mersului epidemiei. Ca să parafrazăm o vorbă populară, țara arde și unii fac analize macroeconomice. Dar viața nu merge fără economie și guvernele iau decizii pornind de la evaluări cantitative și alte premise. Cât de mult...

Ne jucăm cu focul

Avem o criză de sănătate publica, o criză economică și riscăm să aprindem una nouă: o criza a datoriei publice. Punând ultimele știri în context este ca și cum ne jucăm cu chibriturile pe întuneric într-un depozit de benzină. Prin context mă refer la moțiunea de cenzură care...

László Borbély: Obiectivul UE până în 2030 este depășirea numărului de 2,6 milioane de autoturisme care să folosească hidrogenul

Europa pornește pe calea unei tranziții către neutralitatea climatică într-o lume aflată în continuă schimbare. Pandemia de COVID-19 nu a oprit ambițiile europene pentru reducerea emisiilor poluante. Din contră, majoritatea statelor membre, inclusiv România, s-au exprimat în favoarea Planului Ecologic European ca motor principal al relansării economice....

Teorii conspiraționiste aberante în legătură cu decizia agenției Standard & Poor’s privind ratingul României

În social media au apărut unele afirmații aiuritoare care doresc să acrediteze ideea că persoane din banca centrală (și nu numai) au acționat pentru retrogradarea ratingului de credit al României și că acest plan a eșuat. Enormitatea unor astfel de declarații poate fi ușor demontată printr-o lecturare...

Inconsecvența Academiei Române persistă. Și n-ar trebui

Singura dată când am mai scris despre demersurile Academiei Române a fost în anul 2016, cu referire la documentul de 500 de pagini intitulat „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”. Recunoșteam atunci că nu am avut timpul și răbdarea de a citi în...

Care sunt tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu în lume, în UE și în țările învecinate după criza generată de pandemia de COVID-19?

În prezent, pot fi identificați cel puțin cinci factori, generați de deciziile luate de guverne în cazul pandemiei de COVID-19, care contribuie la criza economică și care vor redefini tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu cel puțin în acest an. Acești factori sunt următorii:

Standardul de viaţă la vremuri de pandemie și politici adecvate de protecţie socială

Un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române a realizat un raport (Pandemia şi standardul de viaţă. Politici de protecţie socială) privind efectele pandemiei de COVID-19 asupra standardului de viaţă al populaţiei. Raportul ICCV include şi unele propuneri de...

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă

Pandemia de COVID-19 a schimbat fundamental reperele lumii în care trăim. Omenirea a intrat într-o nouă dimensiune, pe care nu a mai experimentat-o. Noi considerăm că soluția pentru actuala criză, pentru reconstrucția care urmează, dar și pentru prevenirea unor situații similare în viitor rezidă în principiile...

Locul României în Uniunea Europeană

România, cu o pondere a cheltuielilor pentru sănătate în 2017 cu puțin peste 5% (5,16%), se clasează pe ultimul loc în rândul statelor UE. Referindu-ne la acestea din urmă, trebuie să precizăm faptul că în marea lor majoritate depășesc 6%, unele având chiar cote impresionante, de peste 10% (Franța 11,3%, Germania 11,2%, Suedia 11%, urmate de Austria, Belgia, Danemarca și Regatul Unit cu o cotă a cheltuielilor pentru sănătate, de asemenea, de peste 10%).

ANALIZĂ KEYSFIN: COMPANIILE ROMÂNEȘTI CAUTĂ METODE DE REDRESARE

Numărul companiilor suspendate, intrate în insolvență sau radiate a scăzut în primele patru luni ale anului, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit noului studiu  KeysFin, Quarterly Macro Update. Astfel, numărul firmelor suspendate a...

Studiu PwC România: 65% dintre companii nu au aplicat măsuri de reducere a costurilor cu angajații în cele două luni de stare de urgență

Două treimi (65%) dintre companiile respondente nu au fost nevoite să aplice măsuri invazive de reducere a costurilor cu angajații în cele două luni de stare de urgență, potrivit Barometrului de HR realizat de PwC România în luna mai. Companiile care au luat...

Amânarea plății utilităților pentru trei luni, pe durata stării de urgență – o idee bună, care riscă să dea greș

Deși sancționat în presă ca o măsură populistă și anti-economică, proiectul de lege privind amânarea plății la utilități pentru trei luni, se bazează pe o idee corectă de protecție socială, prin care populației afectate de scăderea veniturilor în această gravă criză economică îi este lăsat la îndemână un surplus de lichiditate,...

ROMÂNIA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ (Perspectiva anilor 2040)

Procesul aderării României la Uniunea Europeană a determinat strategic și factual evoluția economico-socială a țării. După intrarea în faza negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, pe baza programului strategic elaborat de guvernul Isărescu (2000), s-a reluat dinamica creșterii economice. Prin pregătirea capitolelor de negociere dedicate pieței interne...

Sub bagheta doamnei von der Leyen

Priorități ale CE și starea Uniunii Mare parte din ce a fost nu va mai fi! Tot ce va fi nu a mai fost. Politica Uniunii Europene se rescrie din mers și are o altă paradigmă. Epoca Juncker a apus. Brexitul este în...

Cât de eficient ne gestionăm economiile?

Economisirea este unul dintre elementele cele mai importante pe care fiecare dintre noi ar trebui să le aibă în vedere atunci când își construieşte bugetul săptămânal sau lunar. Din perspectiva finanţelor individuale, sumele economisite reprezintă sursa pentru atingerea obiectivelor personale sau pentru realizarea investiţiilor cu scopul de...

Îngrijorarea mandarinilor – ce vor face noii lideri ai Uniunii Europene?

Am revenit curând de la Bruxelles, unde am participat la o conferință despre rolul partidelor europene. Cum experiența mea cu instituțiile europene, începută cu două decenii în urmă, nu a fost de natură să mă facă a fi un simpatizant al oamenilor care le populau, de data...

Popper vs Taleb sau cum statul ignoră atât lebedele albe, cât și pe cele negre

Teoria falsificării, fundamentată de Karl Popper în anul 1934, presupune că este suficientă o singură abatere pentru infirmarea unei ipoteze, aceasta fiind adevărată doar până în momentul în care este invalidată. De aceea, celebra afirmație „toate lebedele sunt albe” a fost adevărată până la descoperirea lebedelor negre...

Pactul Ecologic European și Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă

Politicile Uniunii Europene trec într-o nouă dimensiune. În următoarele decenii, Uniunea Europeană își propune să aloce până la 1 trilion de euro pentru a atinge neutralitatea climatică (cantitatea de CO2 produsă să nu depășească valoarea care poate fi absorbită) până în 2050. Pentru ca acest lucru să...

Costul fiscal in perioada pandemiei

Material de opinie de Maria Pascu, Senior Manager Taxe Directe, și Anca Preda, Consultant Senior Taxe Directe, Deloitte România (foto) Efectele negative ale declarării pandemiei la nivel global și ale instaurării stării de urgență au început să fie deja puternic resimțite la nivelul companiilor românești. În...

Coronavirusul: Comisia adoptă o recomandare de sprijinire a strategiilor de ieșire din criză prin intermediul datelor și al aplicațiilor mobile

Astăzi, 8 aprilie, Comisia recomandă pași și măsuri în direcția elaborării unei abordări comune la nivelul UE privind utilizarea aplicațiilor mobile și a datelor mobile ca răspuns la pandemia de coronavirus. La momentul oportun, instrumentele digitale pot juca un rol important în eliminarea treptată a măsurii de izolare,...

Barometru Coface Q1 2020: COVID-19 – se prefigurează o creștere bruscă a insolvențelor la nivel global

La început, epidemia COVID-19 din China a afectat un număr limitat de linii de business - dar de atunci s-a transformat într-o pandemie globală. Repercusiunile sale au creat un dublu șoc - ofertă și cerere - care afectează un număr mare de industrii din întreaga lume. Această criză nu poate...

Dacă vârsta de pensionare ajunge la 70 de ani, cât crește șomajul în rândul tinerilor?

Atunci când s-a vorbit c-o jumătate de gură de mărirea vârstei de pensionare la 70 de ani, m-am întrebat de ce 70 și nu 75,56, 72,11 la bărbați și 79,07 la femei. Dacă vârsta de retragere ajunge la același nivel cu speranța de viață, politicienii nu mai au...

Vor construi fondurile de pensii private autostrăzi?

Posibilitatea fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul 2) de a investi și în proiecte de infrastructură i-a făcut pe nu puțini să mă întrebe dacă putem spera ca, în lipsa statului, fondurile de pensii private ar putea construi autostrăzi. În primul rând, trebuie...

2020 – un an al încercărilor

Anul 2020 aduce un mare număr de incertitudini pentru România, determinate de suprapunerea mai multor necunoscute politice, care vor avea impact imediat asupra mersului economiei. În primul rând alegerile locale de la jumătatea anului și cele parlamentare de la sfârșitul lui suscită un dereglaj ciclic al...

Despre dinamica integrării europene

În anii din urmă s-au înmulțit vocile care susțin necesitatea unor reforme structurale în Uniunea Europeană. Este adevărat că astfel de opinii sunt mai numeroase în mediul academic, din când în când străbătând și prin platoșa politicienilor dezorientați și economiștilor care emit mesaje de îngrijorare ale mediilor...

LECȚII DIN VIITOR

Atunci când vrei să construiești ceva, suprafața pe care clădești trebuie să fie stabilă, de preferat plană și solidă. În mlaștini urât mirositoare, pe nisipuri mișcătoare, pe pante abrupte și alunecoase e infinit mai greu, dacă nu imposibil, să ridici o fundație în care să...

Așteptări economice de viitor, izvorâte din lecția trecutului…

Am fost rugat să fiu prezent și eu – alături de prestigioși experți – în paginile primului număr din 2020 al revistei „Economistul”, cu o opinie personala asupra așteptărilor de la anul 2020, din perspectiva dezbaterilor desfășurate sub egida Academiei Române (Secția Științe Economice, Juridice si Sociologie...

Coșul minim pentru un trai decent, actualizat pentru anul 2019

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și doi copii pentru luna septembrie 2019 este de 6.954 lei pe lună. Valoarea coșului pentru o familie de doi adulți și un copil este de 5.918 lei pe lună, pentru o...

Au băncile centrale ce să-și reproșeze?

Băncile centrale ale economiilor mature și liberale și-au asumat în mod constant imaginea unor instituții exclusive tehnocrate, păstrând la minimum relația lor cu politicul. Mandatul principal sau unic pe care cele mai multe l-au primit, și anume acela de a ține inflația sub control, le-a făcut să...

Febra sau junghiul?

De ceva timp, în dezbateri publice, se tot vorbește despre o posibilă creștere economică minus… fiind numită când criză, când recesiune. Deși, de fapt, criza și recesiunea sunt fenomene diferite în esența lor, chiar dacă ambele exprimă îmbolnăvirea economiei. Criza și recesiunea sunt...

Datoria publică a României: încotro?

În spațiul public se discută din ce în ce mai mult despre datoria publică a României și despre faptul că ne împrumutăm peste măsură. Mi-am propus să abordez această idee și să desprindem o serie de concluzii referitoare la datoria publică a României, la dinamica acesteia în...

Care sunt principalele temeri legate de evoluția economiei?

Economia românească se pregătește de vremuri tulburi. Într-un context internațional plin de provocări, de la Brexit la războiul comercial SUA-China și problemele economice din Germania, investitorii privesc cu tot mai multă neîncredere starea economiei. Potrivit unui barometru de opinie realizat de compania de...

Scurtă analiză a adoptării politicilor economice bazate pe wage-led-growth în România

Politicile economice reprezintă principalul instrument la îndemâna statului pentru a asigura dezvoltarea corespunzătoare a mediului economic. Importanța politicilor economice este esențială într-o economie funcțională, în special în contextul globalizării și al interdependențelor din ce în ce mai accentuate dintre țări. De aceea, este...

Consilierul de stat László Borbély, la Forumul Politic de Nivel Înalt privind Dezvoltarea Durabilă: Fenomenele meteo extreme tot mai frecvente din ultima perioadă ne arată că trebuie să acționăm...

László Borbély a coordonat delegația României care a participat la Forumul Politic de Nivel Înalt (HLPF) privind dezvoltarea durabilă, organizat la New York sub egida Consiliului Economic şi Social al ONU (ECOSOC). Din delegație au mai făcut parte reprezentanți ai Ministerului de Externe, Ministerului Mediului și Departamentului...

Viitorul muncii în Europa

Este, într-adevăr, o mare onoare pentru mine să țin prelegerea Tommaso Padoa-Schioppa în cadrul Forumului Economic de la Bruxelles de anul acesta. Atunci când mă gândesc la măreția lui Tommaso și văd lista de vorbitori distinși anteriori, nu pot să nu îmi pun întrebarea „de ce...

Perspectiva Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 asupra creșterii economice

Dezvoltarea durabilă încurajează delimitarea creșterii economice de impactul negativ asupra mediului și asupra societății. Obiectivul 8 urmărește creșterea economică durabilă și promovează munca și un trai decent pentru toți, indiferent de gen, locație geografică și descendență. Devine vitală implementarea principiului „nimeni nu rămâne în urmă”. Strategia urmărește...

Repetarea cauzelor duce la repetarea efectelor

În prezent, la începutul anului 2019, economia României suferă de puternice dezechilibre. Avem cea mai mare inflație (4,1%) dintre statele membre ale UE-28, avem al doilea deficit bugetar (3% din PIB), depășit doar de Cipru, și avem al doilea deficit extern, de cont curent (4,5% din PIB),...

România se împrumută scump sau ieftin?

Dincolo de declarațiile festiviste legate de evoluțiile economice, cel mai bun barometru al încrederii de care se bucură România este randamentul cerut de investitori pentru a-i finanța datoria externă. El este consecința evaluării riscului de țară și a randamentelor oferite de emisiunile altor țări cu risc similar.

Cum ar trebui să arate România în 2020 – zece domenii și peste 100 de provocări

Vedem cum arată România în fiecare zi. Dar știm și cum ar trebui să arate. Acum, în 2020, ba chiar până în 2024. Vă prezentăm o sinteză a lucrurilor esențiale care mai sunt de rezolvat în zece domenii cheie pentru România și cetățenii ei: administrație publică, economie, politici sociale, sănătate, educație, justiție, energie, mediu, digitalizare și politică externă.

Lideri ai dezvoltării durabile, reuniți la București

László Borbély: „România demonstrează din nou că este un lider regional în implementarea Agendei 2030” În luna mai, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă aniversează doi ani de la înființare. Cu această ocazie a fost organizată o conferință de presă în care consilierul de stat László...

Uite bufferul, nu-i bufferul!

Un popor ce nu-și cunoaște istoria e ca un copil care n-are habar cine-s părinții săi, zicea Nicolae Iorga. Alții susțin că cine n-are memoria istoriei riscă să o repete. Adică, atunci când se spune că istoria se repetă și e rezultatul unui lung șir de erori, se poate...

Indicatorul de Încredere Macroeconomică CFA România, Februarie 2019

Indicatorul de Încredere Macroeconomică a crescut în luna februarie În luna februarie 2019, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a crescut față de luna anterioară cu 10,6 puncte, până la valoarea de 34,4 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 12,3 puncte). Această evoluție s-a datorat...

Salariul minim pe economie: un punct de vedere

Interviu cu Iancu Guda, CFA, EMBA, director servicii Coface Considerați salariul minim pe economie (s.m.e.) ca fiind benefic pentru economia din România? De ce? Iancu Guda: Sunt de acord cu acest concept al salariului minim pe economie. Este necesar atât din perspectiva asigurării unui standard etalon privind echitatea dintre angajator și angajat,...

Lecții pentru țările emergente, lecții pentru România

Curba randamentelor titlurilor de stat americane s-a inversat, dobânzile la 3 luni fiind mai mari decât cele la 10 ani. Este pentru prima dată când acest lucru se întâmplă din 2007, iar Wall Street Journal remarcă că, din 1975, de fiecare dată când acest lucru s-a întâmplat a urmat...

Indicatorul de Încredere Macroeconomică CFA România, ianuarie 2019

Indicatorul de Încredere Macroeconomică și-a continuat scăderea în luna ianuarie În luna ianuarie 2019, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a scăzut față de luna anterioară cu 4,9 puncte, până la valoarea de 23,8 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul a scăzut cu 22,2 puncte). Aceasta este cea...

Următorul guvern va fi unul de sacrificiu

Și asta indiferent de culoarea politică. Și nu ar trebui să ne surprindă. Este apanajul politicilor prociclice care au caracterizat evoluția României din ultimele decenii, țara cu cea mai ridicată volatilitate economică din UE. O evoluție care a furnizat creșteri economice de top într-un context favorabil și recesiuni economice...

INACO lansează ediția aniversară a Ghidului de finanțare pentru internaționalizarea companiilor românești

De doi ani de zile, INACO a oferit firmelor, întreprinzătorilor, tuturor românilor interesați harta cât se poate de completă a finanțărilor afacerilor autohtone care doresc să se dezvolte și să exporte produse și servicii. Acest Ghid de finanțare, care apare la împlinirea a doi ani de funcționare a ONG-ului nostru,...

Guvernanța corporativă – actualitate și perspective

Configurația guvernanței într-o companie este determinată de un interes și de instituții. Interesul se referă la protecția proprietății și fructificarea ei, iar instituțiile fixează condițiile în care se face alocarea resurselor în economie și se asigură protecția proprietății private. Prin urmare, fixarea unei paradigme privind modelele de guvernanță corporativă...

Cât costă lipsa de transparență?

O să-mi permit să vorbesc de chestiuni care sunt considerate tabuuri. Haideți să începem cu România, unde știu și copiii că o grămadă de întreprinderi s-au privatizat pentru a se obține foloase necuvenite și nu ca să se capitalizeze și eficientizeze. Asta cu precizarea că liberalizarea și piețele sunt bune,...

Despre trinitate pentru ateii economiei

„Mă întreba cineva dacă văd pericolul unei crize autoinduse în România în pofida unui mediu internațional stabil. O întrebare legitimă, pentru că, în opinia mea, dacă criza internațională din 2008 nu ar fi apărut, România și-ar mai fi putut duce ceva timp imensul deficit de cont curent din acel...

Creșterea economică a României – indicator iluzoriu al îmbunătățirii nivelului de trai

Chiar dacă au trecut aproape 12 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană, țara noastră încearcă în continuare să reducă decalajele indicatorilor importanți în raport cu media Uniunii. Ne luptăm din 2007 pentru a ne apropia de celelalte țări membre, însă, din păcate, nu am reușit decât...

Mai poate România să ajungă o țară ca afară?

România trece printr-o perioadă de criză morală, politică, socială, în curând și economică. Modelul economic și pactul social nu mai funcționează. Această frustrare generalizată se traduce la noi prin emigrația masivă. Nu suntem singurii în această situație – atât Statele Unite (prin alegerea lui Trump), cât și Uniunea Europeană...

Dintre cele 16 direcții specifice de acțiune pentru modernizarea administrației publice, niciuna NU este realizată

„Dintre cele 16 direcții specifice de acțiune pentru modernizarea administrației publice, niciuna NU este realizată, 6 sunt parțial realizate, iar restul de 10 obiective sunt nerealizate, ba unele dintre ele chiar înregistrează regrese semnificative, în al cincilea an de punere în aplicare a strategiei naționale pentru creșterea calității serviciilor...

O nouă globalizare? Pentru cine?

Am avut prilejul să asist de curând la o conferință organizată de INSEAD, prestigioasa instituție de studii postuniversitare care se autoetichetează „The Business School for the World”. Conferința s-a intitulat „Managing Disruption at the Board and Executive Level” (Managementul schimbărilor de tip șoc la nivelul consiliului de administrație și al...

Este România discriminată de agențiile de rating?

Ratingurile de țară ale României nu au excelat niciodată. Nici în termeni absoluți, nici în termeni relativi în comparație cu alte țări din regiune. În aceste condiții, au fost destule voci care în diferite momente au întrebat dacă nu cumva România este discriminată de către agențiile de rating. O...

DESPRE ABORDAREA UNEI DIAGNOZE NECESARE PREGĂTIRII ROMÂNIEI PENTRU ADOPTAREA EURO

Academia Română a inițiat din proprie inițiativă, la începutul anului 2018, un proiect de cercetare intitulat „Consolidarea convergenței economice și monetare a României cu statele membre ale Uniunii Europene – Un demers necesar”, argumentat ca atare din mai multe considerente interne, naționale, și externe, geopolitice. De asemenea, s-a considerat...

De ce nu are România infrastructură și ce trebuie făcut pentru a ne uni cu Europa în următorii patru ani

În ultimii 28 de ani, România a înregistrat o serie de eșecuri semnificative în ceea ce privește proiectele de infrastructură de transport. Cauzele sunt multiple și ating toate nivelurile: de la planificarea strategică și coordonarea investițiilor (ce facem) până la finanțare (cu ce fonduri), achiziții publice (cu cine facem),...

Modificarea regimului TVA în tranzacțiile intracomunitare și impactul său asupra operatorilor economici din România

Abstract Comisia europeană consideră actualul sistem al TVA care funcționează pe baza unui „regim tranzitoriu” vechi de 25 de ani, ca fiind fragmentat și extrem de complex pentru numărul tot mai mare de operatori economici care desfășoară activități intracomunitare, lăsând deschisă posibilitatea comiterii de fraude: tranzacțiile interne și intracomunitare sunt...

Turismul continuă să își adâncească deficitele cu 82% în primele trei luni ale anului 2018 față de aceeași perioadă a anului trecut

Anul acesta riscăm serios să depășim soldul negativ al turismului cu mult peste 1 miliard de euro. Contextul general al datoriei externe este îngrijorător. În primele trei luni ale anului 2018, datoria externă a crescut deja cu peste 2 miliarde de euro. În primele trei luni ale anului 2018 românii...

Indicatorul de Încredere MacroeconomicĂ CFA România, mai 2018

Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut în luna mai În luna mai 2018, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a scăzut față de luna anterioară cu 8 puncte, până la valoarea de 41,5 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 25,1 puncte). Această evoluție...

Importul care crește Produsul Intern Brut

Am o cunoștință, persoană importantă, care îmi zice periodic: „Vorbești mereu de reforme structurale într-un moment în care tranziția s-a încheiat, am ieșit din criză și nu mai e aproape nimic în proprietatea statului român”. Nu înseamnă însă – îi replic eu – că nu avem un cadru fiscal...

Prociclicitatea și lipsa unei fundații economice solide – cauze ale apariției economiei browniene în România

România, de aproape trei decenii, funcționează într-un sistem democratic corelat cu economia de piață. Puțin, dacă luăm în considerare țările democratice dezvoltate, însă suficient pentru a putea pune bazele unui sistem economic funcțional și performant. Există exemple relevante în Cehia, Slovacia sau Polonia, țări care au suferit de pe...

Pledoarie pentru o strategie economică

De ce o strategie economică? Deoarece cunoașterea a ajuns la stadiul în care putem evita dezvoltarea prin crize ca modalitate de progres și accesa dezvoltarea prin orientarea prealabilă a fenomenelor sociale, inclusiv a celor economice, spre realizarea unor stări dezirabile, chiar favorabile, prin procese planificate și acțiuni sinergice. Schimbările impuse...

Nu ucideți mesagerul maghiar

Victoria premierului Orban pentru al patrulea(!) mandat, deși anticipată, face să sune din nou sirenele de alarmă în Europa. Politicienii și presa „main stream” se grăbesc să își manifeste îngrijorarea profundă în ce privește calea pe care a ales să rămână Ungaria și pe alocuri să recurgă la amenințări...

Economia, văzută prin ochii Comisiei Europene

Interviu realizat de Daniel Apostol cu Istvan Jakab - consilier economic la Reprezentanța Comisiei Europene la București Plecăm de la o radiografie economică realizată de Comisia Europeană, Raportul de țară, făcut, redactat și transmis publicității cu ceva vreme în urmă, raport care are un capitol specific la finanțe publice și...

Coperta Revistei

Editorial

Vom fi ceea ce putem să fim

CIFRE (DELOC) SECI

Cifre (deloc) seci