Comisia Europeană a adoptat Strategia industrială maritimă a UE și Strategia UE pentru porturi, două documente care urmăresc să consolideze competitivitatea, decarbonizarea și securitatea sectorului maritim european, plasând construcțiile navale, shippingul și porturile în centrul agendei privind autonomia strategică și reziliența economică.

Pe scurt

1. Strategia industrială vizează consolidarea lanțurilor valorice maritime și lansarea unei alianțe industriale dedicate sectorului.

2. Comisia anunță măsuri pentru reînnoirea și decarbonizarea flotei, inclusiv prin utilizarea instrumentelor financiare existente și prin criterii non-preț în achizițiile publice.

3. Strategia pentru porturi introduce măsuri de securitate, inclusiv verificări de background pentru lucrători și evaluări ale porturilor din țări terțe.

4. Porturile UE gestionează 74% din comerțul extern, 30% din transportul intra-UE și peste 395 milioane de pasageri anual.

5. Va fi creat un Maritime Industries and Ports Board la nivel înalt pentru coordonarea implementării.

Comisia poziționează cele două strategii drept un răspuns integrat la presiunile economice și geopolitice care afectează sectorul maritim european, un sector descris drept infrastructură critică pentru comerț, energie și apărare.

Vicepreședintele executiv pentru prosperitate și strategie industrială, Stéphane Séjourné, a legat explicit pachetul de obiectivul suveranității economice, afirmând că „Industriile europene de construcții maritime și shipping sunt fundamentale pentru suveranitatea noastră. Ele sunt factori cheie ai autonomiei noastre strategice, securității și rezilienței.” El a adăugat că strategia „nu numai că va crește capacitățile de producție în Europa, dar va sprijini și leadershipul «Made in EU» pentru segmente specifice de nave, tehnologii și inovare”, descriind abordarea drept una de tip „plan de afaceri” care acoperă întregul lanț valoric, „de la provocările de decarbonizare la cele de digitalizare, de la stimularea cererii la asigurarea unui level playing field și integrarea specificităților dual use, cu măsuri de simplificare și noi finanțări dedicate.”

Strategia industrială maritimă prevede lansarea unei EU Industrial Maritime Value Chains Alliance, menită să consolideze sinergiile între construcții navale high-tech, nave de sprijin pentru eolian offshore, drone subacvatice și echipamente portuare avansate. În paralel, un apel de cercetare și inovare „Shipyards of the Future”, în cadrul Horizon Europe, va susține testarea tehnologiilor inovatoare în șantiere navale reale, cu obiectivul de a replica și scala soluțiile viabile la nivel european.

Pe dimensiunea competitivității shippingului, Comisia anunță un dialog cu statele membre pentru promovarea pavilionului UE și simplificarea formalităților administrative, inclusiv a cadrului de monitorizare, raportare și verificare aferent EU ETS Maritime și FuelEU Maritime. Strategia indică utilizarea cererii publice și a finanțării existente pentru a stimula investițiile private în digitalizare și în reînnoirea și decarbonizarea flotei, inclusiv prin introducerea unor criterii țintite non-preț în viitoarea revizuire a directivelor privind achizițiile publice.

Dimensiunea dual-use este integrată explicit. Documentul face referire la creșterea capacității industriale navale și la dezvoltarea unui mecanism de sprijin pentru construcția de ferry dual-use, în contextul legăturilor cu instrumentele europene din domeniul apărării.

În ceea ce privește porturile, Comisia le definește drept „coloana vertebrală” a economiei europene. Datele prezentate arată că acestea facilitează aproximativ 74% din comerțul extern al UE, gestionează peste 3,4 miliarde de tone de mărfuri și aproape 395 milioane de pasageri anual, având un rol central în conectivitatea teritorială, inclusiv pentru insule și regiuni ultraperiferice.

Vicepreședintele executiv pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, a subliniat legătura cu contextul geopolitic, afirmând că „Porturile, construcțiile maritime și shipping sunt esențiale pentru competitivitatea, securitatea și coeziunea Uniunii Europene, mai ales într-un mediu geopolitic tot mai volatil.” El a arătat că strategiile „urmăresc să modernizeze, să sprijine și, acolo unde este necesar, să protejeze sectorul, mobilizând investiții publice și private în oameni, infrastructură, autonomia și securitatea infrastructurii și operațiunilor maritime ale UE.”

Strategia pentru porturi combină măsuri de competitivitate cu un pachet de securitate. Pe plan economic, sunt promovate inovarea, digitalizarea, integrarea cu alte infrastructuri de transport și electrificarea, inclusiv îmbunătățirea conectării la rețelele energetice. Este prevăzută și elaborarea unui roadmap pentru porturi mici și mijlocii, cu orientări privind accesul la finanțare și coordonarea instrumentelor existente.

Pe plan de securitate, Comisia anunță cadre pentru verificări de background ale lucrătorilor portuari și pentru evaluarea porturilor din țări terțe, precum și crearea unui forum european pentru schimbul de bune practici în materie de securitate cibernetică între autoritățile portuare și cele de profil din statele membre. Va fi realizată și o evaluare la nivelul UE a riscurilor de securitate cibernetică.

Comisarul pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a pus accent pe dimensiunea combaterii criminalității, afirmând că „Porturile sunt porți vitale către piața noastră internă, dar sunt tot mai des vizate de rețele de trafic, criminalitate organizată și corupție.” El a arătat că strategia consolidează securitatea „prin verificări de background îmbunătățite ale lucrătorilor portuari, o implicare mai profundă cu țările partenere și parteneriate public-private în cadrul Ports Alliance” și a menționat că „200 milioane euro au fost mobilizate pentru modernizarea scanării vamale, a inspecției containerelor și a instrumentelor de analiză de risc în marile porturi ale UE”, subliniind necesitatea extinderii acestor măsuri și către porturi mai mici.

Pentru coordonarea implementării, Comisia va institui un Maritime Industries and Ports Board la nivel înalt, prezidat de comisarul responsabil și de vicepreședinții executivi, cu rol de monitorizare și schimb permanent cu actorii din sector.

Strategiile au fost anunțate ca inițiative-cheie în scrisoarea de misiune a comisarului pentru transport durabil și turism și ca acțiuni fanion în cadrul EU Competitiveness Compass și al European Ocean Pact. Documentele de însoțire indică faptul că implementarea va mobiliza instrumente financiare existente pentru perioada 2026–2027, inclusiv Connecting Europe Facility, Innovation Fund și Horizon Europe, precum și legături cu instrumente din domeniul apărării, în contextul obiectivului de reducere a dependențelor de furnizori din afara UE și de consolidare a rezilienței industriale.