Consiliul și Parlamentul European au convenit un pachet de măsuri pentru a echilibra oferta și cererea pe piața vinului, într un moment în care consumul în UE este la cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii și anumite regiuni se confruntă cu supraproducție structurală, în paralel cu riscuri tot mai mari din cauza schimbărilor climatice.

Pe scurt

1. Statele membre pot introduce defrișări permanente ale viilor productive pentru a reduce supraproducția și a stabiliza piața, cu restricții pentru plantări noi pe termen lung în cazul beneficiarilor

2. Sistemul de autorizare a plantărilor rămâne în vigoare, cu evaluări periodice la fiecare 10 ani, iar statele membre pot limita sau chiar opri autorizările în zone unde există surplus și au fost aplicate măsuri de criză

3. UE introduce definiții armonizate pentru vinuri fără alcool și cu alcool redus, și adaptează regulile de etichetare pentru a reflecta noile categorii și cererea în creștere pentru produse cu tărie mai mică

4. Sprijinul pentru investiții legate de adaptare și atenuare climatică poate urca până la 80% din costurile eligibile, iar un nou capitol vizează acțiuni împotriva bolilor și dăunătorilor care amenință viile

5. Regulile de etichetare se simplifică și se armonizează, inclusiv prin etichete digitale, iar vinurile destinate exportului pot fi scutite de unele cerințe de informare valabile pe piața internă

Pachetul urmărește să reducă dezechilibrele de piață în regiunile unde oferta depășește cererea, în condițiile unei tendințe structurale de scădere a consumului și ale unei volatilitați tot mai mari a producției din cauza fenomenelor meteo extreme. În centrul reformei se află gestionarea potențialului de producție, inclusiv prin posibilitatea finanțării defrișării permanente a viilor productive și printr un control mai flexibil al autorizărilor de plantare, la nivel național și regional.

Măsurile pentru reducerea supraproducției includ intervenții de tip defrișare permanentă și reguli care împiedică reapariția rapidă a capacității în aceleași zone. În arhitectura finală, statele membre primesc instrumente pentru a ajusta autorizările de plantare în zone unde au fost aplicate măsuri de reducere a ofertei și pentru a evita creșterea potențialului în segmentele de piață vulnerabile la stocuri excesive.

Reforma include și o componentă de adaptare la schimbarea preferințelor consumatorilor, inclusiv prin reguli comune pentru produse fără alcool și cu alcool redus. Termenul „alcohol-free” se aplică produselor sub 0,5% alcool, iar „0,0%” se folosește pentru cele sub 0,05%. Pentru vinuri cu tărie de peste 0,5% dar cu cel puțin 30% mai mică decât standardul categoriei, eticheta folosește desemnarea „reduced alcohol”. În plus, cadrul permite ajustări tehnologice și de producție care să facă viabile noi produse, inclusiv în segmentul spumantelor.

Pe dimensiunea climatică, statele membre pot crește nivelul sprijinului pentru investiții legate de atenuare și adaptare până la 80% din costurile eligibile, pentru a accelera tranziția către producție mai sustenabilă și pentru a reduce vulnerabilitatea la episoade meteo severe. În paralel, reforma introduce sprijin dedicat pentru prevenirea și gestionarea bolilor și dăunătorilor care pot afecta sever viile, inclusiv prin monitorizare, diagnostic, formare, comunicare și cercetare.

Pachetul are și o dimensiune de simplificare pentru piața internă și exporturi. Regulile de etichetare devin mai armonizate, inclusiv prin folosirea etichetelor digitale și a pictogramelor, cu scopul declarat de reducere a costurilor administrative și facilitarea comerțului transfrontalier. Pentru vinurile destinate exportului, cadrul permite derogări de la obligația de a lista ingrediente și declarații nutriționale cerute pe piața internă, pentru a evita o dublă conformare cu reguli divergente în țările terțe.

Sectorul vinului rămâne o componentă majoră a economiei rurale europene și un vector cultural și turistic, iar ponderea ridicată a vinurilor cu indicație geografică face ca efectele dezechilibrelor de piață să se vadă direct în venituri, ocupare și continuitatea unor peisaje agricole tradiționale. Reforma vine pe fondul unei combinații între consum în scădere, presiune climatică, costuri mai mari și un context geopolitic care complică exporturile, ceea ce a împins instituțiile să accelereze un cadru de intervenție care combină reducerea capacității, adaptarea produselor și investiții în reziliență.