Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a declarat luni că Uniunea se confruntă cu o „nouă ordine mondială” caracterizată de competiție și politici de putere coercitive și că răspunsul european trebuie să se concentreze pe trei priorități, apărarea Europei și sprijinul pentru Ucraina, stabilitatea vecinătății și extinderea, precum și parteneriatele care să susțină creșterea economică a Europei.

Pe scurt

1. Kaja Kallas spune că tendințele globale indică „o nouă ordine mondială caracterizată de competiție și politici de putere coercitive”, pe fondul erodării dreptului internațional și al slăbirii normelor și instituțiilor construite în ultimii 80 de ani.

2. Prima prioritate a UE rămâne apărarea Europei și sprijinul militar, financiar și politic pentru Ucraina, cu 195 de miliarde de euro alocate din 2022 și încă 90 de miliarde de euro în pregătire.

3. A doua prioritate este stabilitatea vecinătății, iar Kallas spune că extinderea „trebuie să rămână bazată pe merit”, dar că „în contextul actual trebuie să accelerăm ritmul” și că „extinderea este o alegere geopolitică”.

4. În Orientul Mijlociu, Kallas afirmă că UE a activat mecanismul de protecție civilă, a început evacuări finanțate integral de UE și pregătește o nouă inițiativă privind interceptoarele de drone.

5. A treia prioritate este construirea de parteneriate pentru creșterea economică a Europei, inclusiv prin extinderea acordurilor comerciale și a parteneriatelor de securitate și apărare.

În discursul principal susținut la Conferința Ambasadorilor UE din 2026, Kallas a legat cele două „crize globale preeminente” de astăzi, Orientul Mijlociu și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, de aceeași cauză de fond, „eroziunea dreptului internațional”. Ea a spus că această degradare s-a amplificat în momentul în care Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, și-a invadat vecinul „cu impunitate” și a transmis lumii semnalul că „nu mai există responsabilitate pentru propriile acțiuni”.

Kallas a avertizat că, fără restaurarea dreptului internațional și a responsabilității, vor continua încălcările repetate ale legii, perturbarea și haosul. Ea a enumerat conflictul din Orientul Mijlociu, războiul total al Rusiei împotriva Ucrainei, pregătirea Chinei „de zeci de ani” pentru a reimagina lumea „după propria sa imagine”, conflictele din Africa, inclusiv Sudan și RDC, precum și „o reorientare fundamentală peste Atlantic”. În formularea sa, „în mod cumulativ, aceste tendințe indică o nouă ordine mondială caracterizată de competiție și politici de putere coercitive, cu puteri militare care urmăresc să stabilească și să securizeze sfere de influență”.

Răspunsul european, a spus ea, depinde de două lucruri, capacitatea de a livra pe priorități și capacitatea de a mobiliza sprijin internațional. Din această logică, Kallas a structurat discursul în jurul a trei priorități. Prima este „apărarea Europei”, inclusiv sprijinul militar, financiar și politic pentru Ucraina, pe care l-a descris drept „o chestiune existențială pentru noi”. Ea a spus că UE este „susținătorul numărul unu al Ucrainei”, cu 195 de miliarde de euro din 2022 și fără a include „împrumutul de sprijin de 90 de miliarde aflat în pregătire”.

În aceeași secțiune, Kallas a prezentat drept exemple de succes ale SEAE acțiunea împotriva „flotei fantomă” a Rusiei și combaterea interferențelor străine și a manipulării informaționale, inclusiv în Moldova. Ea a spus că războiul a obligat UE să își îndrepte atenția spre protecția propriei Europe, cu „aproximativ 40% din personalul și bugetul CSDP dedicate propriului nostru continent” și a afirmat că, prin misiunile civile și militare CSDP, UE este acum „cea mai mare prezență internațională pe teren în Ucraina”.

Mesajul său politic privind Rusia a fost că Moscova „nu câștigă”, că armata sa este blocată, economia este „în declin accentuat”, iar demografic Rusia „implodează”. Totuși, Kallas a avertizat că amenințarea majoră este ca Rusia să obțină mai mult „la masa negocierilor și prin război cognitiv” decât a obținut pe câmpul de luptă. Din acest motiv, a spus ea, „cererile maximaliste ale Rusiei nu pot primi un răspuns minimalist”. Ea a enumerat patru principii, limitarea armatei Ucrainei ar trebui însoțită de limitarea celei ruse, Rusia trebuie să plătească pentru pagubele provocate Ucrainei, nu trebuie să existe amnistie pentru crime de război sau pentru crima de agresiune și copiii ucraineni deportați trebuie returnați.

Kallas a adăugat că „nu există niciun indiciu” că Rusia vrea să încheie războiul și a invocat „loviturile masive” de sâmbătă asupra Ucrainei, care „au ucis din nou mulți civili”. Concluzia sa a fost că „tot ceea ce vedem indică faptul că Rusia vrea să extindă războiul”. În acest context, ea a spus că Europa se reînarmează pentru a-și consolida capacitatea de apărare, atât bilateral, cât și „cu prietenii noștri de peste drum de la NATO”, prin dezvoltarea „unui pilon european mai puternic în Alianță”. Formula-cheie a acestei secțiuni a fost că „descurajarea războiului este mai ieftină decât purtarea lui”.

Kallas a spus că lucrează împreună cu statele membre și cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, la „o nouă abordare cuprinzătoare” pentru toate dimensiunile securității europene, de la securitate economică la pregătire, autonomie tehnologică și apărare.

A doua prioritate definită în discurs este „stabilitatea vecinătății noastre”. În această secțiune, Kallas a reluat tema extinderii și a descris-o drept „cea mai de succes politică externă a Uniunii”, care extinde zona de stabilitate, pace și prosperitate. Ea a spus că extinderea „trebuie să rămână bazată pe merit”, dar că „în contextul actual trebuie să accelerăm ritmul” și a formulat explicit ideea că „extinderea este o alegere geopolitică”. Tot ea a spus că „extinderea este antidotul imperialismului rus și un semn că cel mai ambițios proiect multilateral din istorie, Uniunea Europeană, este aici ca să rămână”.

Pe flancul sudic, Kallas a spus că există „la fel de multă cerere pentru Europa” și că ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu și Africa de Nord „nu rămâne în MENA”. Ea a vorbit despre „o situație total nouă în Orientul Mijlociu” și a spus că un nou război aduce incertitudine și haos. Despre Iran, Kallas a afirmat că este responsabil pentru „decenii de violență” și că „cu cât Iranul are mai puține opțiuni să terorizeze regiunea, cu atât mai bine”, adăugând că regimul este mai slab decât în ultimii ani, dar că nu există „nicio traiectorie clară” privind încheierea războiului.

În aceeași secțiune, ea a spus că rapoartele potrivit cărora Moscova și Teheranul colaborează pentru a viza trupe americane „nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, în timp ce Ucraina „se oferă să ajute la apărarea partenerilor noștri din Golf”, concluzionând că acest lucru, de unul singur, „ar trebui să vă spună cine vă sunt prietenii”.

Kallas a enumerat și acțiunile UE în Orientul Mijlociu. Ea a spus că Uniunea a activat mecanismul de protecție civilă, că „în această dimineață, primul dintre două zboruri finanțate integral de UE a evacuat cetățeni din regiune”, că UE oferă asistență consulară, că operațiunile navale ASPIDES și ATALANTA au protejat nave în regiune și că, „ca răspuns la nevoia de interceptoare de drone”, este pregătită o nouă inițiativă pentru a deveni „intermediar” între producția industrială a Ucrainei și nevoile militare ale țărilor din Orientul Mijlociu. Despre această combinație de măsuri, Kallas a spus: „Asta numim solidaritate în acțiune.”

Ea a adăugat că Orientul Mijlociu, Europa și lumea au toate de pierdut dintr-un război prelungit și a reiterat că pacea este „prioritatea clară” a UE, inclusiv în Gaza, unde Uniunea este „pregătită să ofere ajutor practic”, inclusiv datorită misiunilor sale civile.

A treia prioritate este „parteneriatul pentru asigurarea creșterii economice a Europei”. Kallas a spus că „forța economică este baza unei politici externe puternice” și că acesta este elementul care diferențiază permanent Uniunea de alți actori, „avem prieteni și rămânem alături de ei”. În același registru, ea a afirmat că UE și-a extins „foarte mult” zona de liber schimb prin acordurile cu Mercosur și India, ajungând aproape la 2 miliarde de consumatori, și că 76 de țări sunt deja acoperite de acorduri comerciale ale UE, cu alte acorduri în perspectivă pentru Mexic, Australia și altele.

În planul securității, Kallas a spus că UE are un parteneriat strategic de lungă durată cu NATO, dar și acorduri bilaterale, inclusiv nouă Parteneriate de Securitate și Apărare cu țări din Europa, Asia și America de Nord. Ea a anunțat că va semna în această săptămână „al zecelea” cu Australia și că altele vor urma „cu Islanda și Ghana în zilele următoare”, adăugând că există „multe alte țări interesate care bat la ușa noastră”.

Discursul a conținut și un mesaj intern pentru rețeaua diplomatică a UE. Kallas a spus că, în condițiile unor provocări „fără precedent în istoria Uniunii Europene”, este necesară eficientizarea prezenței externe și orientarea resurselor „acolo unde este cea mai mare nevoie”, ceea ce înseamnă că UE „va fi prezentă, dar în unele locuri cu o amprentă mai ușoară”. Ea a spus că această „modernizare a rețelei delegațiilor UE” va intra în vigoare odată cu rotația din acest an. Același apel la agilitate și flexibilitate a fost formulat și pentru sediul central, în contextul constrângerilor bugetare.

În partea finală, Kallas a formulat și șapte principii pentru diplomații UE, de la o „preferință pentru și mai multă acțiune”, la gândire globală, ocuparea spațiului diplomatic, o colaborare mai strânsă între colegi, comunicare „cu vervă, cu stil”, apărarea drepturilor omului și a dreptului internațional și cooperarea mai strânsă între delegații și misiunile sau operațiunile CSDP. Ea a avertizat că anul următor „nu promite să fie mai ușor”, invocând alegeri naționale în state membre, evoluțiile din Orientul Mijlociu și Ucraina, alegerile de la jumătatea mandatului în Statele Unite și discuțiile privind viitorul cadru financiar multianual.