Un proiect finanțat de Uniunea Europeană dezvoltă și testează tehnologii pentru a reduce pierderile de nutrienți din agricultură și pentru a diminua dependența de fertilizanți minerali, într-un demers care se aliniază obiectivului Pactului verde european de a reduce pierderile de nutrienți cu 50% până în 2030.

Pe scurt

1. ECONUTRI dezvoltă 24 de tehnologii și soluții bazate pe natură pentru a reduce sau elimina pierderile de azot și fosfor din sol.

2. De la lansarea în 2022, proiectul a dezvoltat și validat 10 tehnologii pentru reducerea pierderilor de nutrienți din biodeșeuri organice.

3. Acidifierea dejecțiilor cu sulf a redus emisiile de amoniac cu 30–35% în timpul stocării și compostării.

4. Precipitarea struvitei din fracția lichidă a digestatului a permis recuperarea fosfatului până la 92% și a amoniului până la 66%.

5. Sistemele de suport decizional NUTRISENSE, Veg-Sys și Virtual Lysimeter au contribuit, în testări pilot, la reducerea utilizării apei, azotului și fosforului cu până la 45% și 54% în culturile de castravete în sol.

Articolul descrie poluarea cu nutrienți drept una dintre cele mai presante provocări de mediu ale agriculturii, în condițiile în care excesul de azot și fosfor provenit din gunoi de grajd, dejecții și fertilizanți sintetici contribuie la supra-fertilizarea solurilor și la contaminarea apei și aerului, cu efecte asupra biodiversității, eutrofizării și schimbărilor climatice.

Proiectul ECONUTRI abordează această problemă prin 24 de tehnologii și soluții bazate pe natură care reduc sau elimină pierderile de azot și fosfor din sol. „O realizare-cheie este acoperirea sistematică a tuturor etapelor critice ale pierderilor de nutrienți de-a lungul lanțului de producție agricolă și de gestionare a biodeșeurilor, inclusiv stocarea gunoiului de grajd și a dejecțiilor, digestia anaerobă, separarea digestatului, procesele de compostare și aplicarea pe sol”, afirmă Dimitrios Savvas, profesor la Universitatea Agricolă din Atena, instituția care coordonează proiectul. „Prin această abordare integrată, demonstrăm că emisiile de nutrienți pot fi reduse semnificativ, recuperând, stabilizând și valorificând în același timp nutrienții din deșeurile de biomasă prin transformarea lor în produse cu valoare agronomică.”

În gestionarea biomasei din ferme, proiectul a obținut reduceri ale emisiilor de amoniac între 30% și 35% prin acidifierea dejecțiilor cu sulf, concomitent cu îmbunătățirea retenției de azot. În digestate, precipitarea struvitei a permis rate de recuperare de până la 92% pentru fosfat și 66% pentru amoniu. Alte rezultate includ stabilizarea îmbunătățită a nutrienților în compostare prin inoculi microbieni benefici și corectarea raporturilor dezechilibrate azot/fosfor în fertilizanții derivați din biodeșeuri.

Pentru reducerea pierderilor de nitrați și fosfor din fertilizare, proiectul a dezvoltat nouă tehnologii, inclusiv sisteme de suport decizional precum NUTRISENSE, Veg-Sys și Virtual Lysimeter. În testele pilot, utilizarea sistemului NUTRISENSE în culturile de castravete în sol a dus la reduceri de 45% și 54% ale utilizării apei și nutrienților, iar în culturile fără sol la îmbunătățirea utilizării azotului și fosforului între 16% și 21% și între 5% și 46% în doi ani consecutivi.

Opt instrumente și tehnologii ale proiectului s-au concentrat pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și amoniac în grajduri, sisteme de stocare și câmpuri, cu reduceri ale emisiilor între 20% și 60%.

„Un pas următor este să facem instrumentele pe deplin disponibile și accesibile fermierilor”, afirmă Savvas. „Prin aceste eforturi, proiectul va contribui la reducerea dependenței de fertilizanți minerali și la creșterea rezilienței sistemelor agricole în fața piețelor volatile.”

ECONUTRI, acronim pentru Concepte și tehnologii inovatoare pentru gestionarea ecologic sustenabilă a nutrienților în agricultură, menite să prevină, să atenueze și să elimine poluarea solului, apei și aerului, a fost lansat în 2022 și urmărește integrarea tehnologiilor dezvoltate într-un sistem coerent de gestionare a nutrienților, precum și extinderea acestora pentru aplicare comercială. Rezultatele proiectului se aliniază obiectivului Pactului verde european de reducere cu 50% a pierderilor de nutrienți până în 2030 și contribuie la diminuarea dependenței de fertilizanți minerali și la consolidarea rezilienței agriculturii europene.