Potrivit Organizației Mondiale de Meteorologie, la nivel global, ultimii opt ani au fost cei mai călduroși din istorie. Temperatura medie din Europa crește de două ori mai repede decât media globală. Pe măsură ce tendința de încălzire continuă, provocând caniculă, incendii de vegetație, inundații și alte efecte datorate schimbărilor climatice, tranziția către energia curată accelerează, influențată și de conflictul din Ucraina.
Investițiile în energia curată au atins 1.400 de miliarde de dolari în 2022, în creștere cu 10% față de 2021 și reprezentând 70% din creșterea investițiilor totale în sectorul energetic, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). În ciuda acestor progrese importante, combustibilii fosili reprezintă încă 80% din mixul de energie primară.
Cel mai recent raport al AIE arată că implementarea tehnologiilor energetice curate trebuie să accelereze și mai mult pentru a îndeplini obiectivele climatice conform scenariului „Zero emisii nete până în 2050” (ZEN). Producția mondială de automobile electrice ar trebui să crească de șase ori până în 2030, sursele regenerabile ar trebui să reprezinte peste 60% din producția de energie, față de 30% în prezent.
Tranziția energetică curată necesită materii prime critice precum litiul, cobaltul, nichelul, cuprul și neodimul. Se estimează că cererea pentru fiecare dintre aceste minerale va crește de 1,5 până la 7 ori până în 2030. Pentru a acoperi cererea, ar trebui să crească și capacitatea de exploatare minieră. AIE consideră că cel mai mare decalaj se înregistrează în cazul litiului, cu proiecte anticipate care acoperă doar două treimi din necesarul pentru 2030. Termenele de execuție pentru noile mine sunt lungi și nesigure, ceea ce înseamnă că, pentru a acoperi acest decalaj, ar fi nevoie de investiții de aproximativ 360-450 de miliarde dolari, în principal în următorii trei ani. Însă, pentru a putea fi utilizat, minereul trebuie să fie și prelucrat. Proiectele anticipate în prezent arată decalaje mari. AIE anticipează deficite de 60% pentru sulfatul de nichel și de 35% pentru litiu, în raport cu necesarul din scenariul NZE până în 2030.
În prezent, producția de minerale critice este foarte concentrată din punct de vedere geografic, ceea ce ridică probleme legate de securitatea aprovizionării, potrivit AIE. Republica Democrată Congo furnizează în prezent 70% din cobalt, China furnizează 60% din elementele de pământuri rare (REE), iar Indonezia 40% din nichel. Australia reprezintă 55% din mineritul de litiu, iar Chile 25%. Prelucrarea acestor minerale este, de asemenea, foarte concentrată, China fiind responsabilă de rafinarea a 90% din REE și a 60-70% din litiu și cobalt.
Pentru investitori, creșterea cererii de materii prime legate de tranziția energetică verde înseamnă că prețurile vor fi sub presiune dacă nu se vor accelera investițiile în minerit și procesare, umplând astfel golul. Cobaltul a înregistrat creșteri de preț de peste 300% de la minim la maxim în ultimii 7 ani, prețul litiului a crescut de 11 ori din 2021, iar prețul nichelului a avut parte de un roller coaster, dar a crescut de 6 ori din 2001. Iar cererea ar putea crește și mai mult dacă se va încheia conflictul din Ucraina și va începe reconstrucția acesteia. Acest lucru va pune presiune pe materialele de construcție precum betonul, fierul dar și pe cele folosite în rețeaua electrică puternic bombardată de Rusia. Prin urmare, în toate scenariile, prețurile materiilor prime legate de tranziția energetică verde vor fi sub presiune.
Energia curată este o temă de investiție preferată de 32% dintre investitorii români, relevă sondajul eToro Retail Investor Beat. De asemenea, 45% dintre investitori au în portofolii mărfuri fungibile, iar procentul va crește la 48% în următoarele trei luni.
