În prezent, Râmnicu Vâlcea, Brașov și Miercurea Ciuc sunt orașele din România percepute de locuitori ca având cel mai ridicat nivel de curățenie stradală, conform indexului T.R.A.I., realizat de Storia – platforma cu anunțuri imobiliare lansată de OLX. Orașele care au obținut cel mai redus scor în ceea ce privește nivelul de curățenie stradală sunt Ploiești, Giurgiu și Călărași.
Indexul T.R.A.I poate fi accesat pe trai.storia.ro și prezintă atât date obiective, preluate din Google Traffic, Google Places, Airly, Storia, cât și date subiective preluate de la locuitorii din cartierele incluse pe platformă. Unul dintre indicatorii subiectivi analizați este reprezentat de „Curățenie” și cumulează răspunsurile a peste 105.000 de locuitori, referitoare la nivelul de curățenie stradală din cartierele și orașele lor. Fiecare indicator este evaluat de locuitori cu un scor. În cazul indicatorului „curățenie”, cu cât scorul este mai apropiat de 100, cu atât nivelul de curățenie stradală din cartierele sau orașele evaluate de români este mai ridicat.
„Rezultatele indexului T.R.A.I. arată că există anumite criterii care generează cel mai mare nivel de nemulțumire în rândul locuitorilor, precum curățenia, lipsa locurilor de parcare, absența pistelor pentru biciclete, nivelul de zgomot sau costul general al vieții. Aceste aspecte, evaluate constant de români atunci când analizează orașele și cartierele în care locuiesc, influențează direct calitatea vieții și atractivitatea rezidențială. Prin platforma Storia și inițiative precum indexul T.R.A.I., ne dorim să oferim date relevante și transparente care să ajute oamenii să ia decizii informate despre locuințele în care aleg să trăiască”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe OLX Group (Storia și OLX Imobiliare).
Topul celor mai curate și mai puțin curate orașe și cartiere din România
Potrivit indexului T.R.A.I., Râmnicu Vâlcea este orașul perceput ca având în prezent cel mai înalt nivel de curățenie stradală (74,9 puncte), urmat de Brașov (74 puncte), Miercurea Ciuc (73,1 puncte), Sfântu Gheorghe (73) și Oradea (72,9). Alte orașe cu scoruri ridicate sunt Sibiu (71,7), Cluj-Napoca (70,7), Botoșani (69,7), dar și Drobeta-Turnu Severin (68,6) și Iași (68,3).
La polul opus, Ploiești (50,2 puncte), Giurgiu (53,2), Călărași (54,3), Târgu Mureș (54,7) și Constanța (56,1) sunt considerate orașele cu cel mai scăzut nivel de curățenie, conform percepției locuitorilor. Următoarele orașe din topul celor cu scoruri scăzute sunt Timișoara (58,1), Tulcea (58,2), Deva (58,4), Brăila (58,5) și Reșița (58,7).
București se situează pe locul 26 din 41 în topul orașelor din România evaluate din perspectiva curățeniei, cu un scor de 60,9 puncte, sub media națională, dar peste alte mari orașe precum Constanța sau Timișoara.
Cartierele sau zonele considerate cele mai curate din România, potrivit locuitorilor, se află în Sibiu, Buzău și Râmnicu Vâlcea. Pe primul loc se află Trei Stejari din Sibiu, cu un scor de 85,9 puncte, urmat de Orizont din Buzău (85,6 puncte) și Centru din Râmnicu Vâlcea (85,3 puncte). În top se regăsesc și Copou din Iași (84,7 puncte) și Universității din Oradea (83,8 puncte), urmate de Sub Arini din Sibiu (83,5 puncte), Valea Cetății din Brașov (82,8), Andrei Mureșanu din Cluj-Napoca (82,4), Scriitorilor din Brașov (82,2) și Tineretului din Sibiu (81,8).
La polul opus, cartierele percepute ca fiind mai puțin curate sunt, în principal, din Ploiești, București și Constanța. Bereasca din Ploiești obține cel mai mic scor – doar 27,3 puncte. Urmează Gara de Nord din București (41,2 puncte) și Energia din Constanța (42,3 puncte). În topul negativ mai intră și Vest 1 din Ploiești (42,5 puncte), Inel 1 din Constanța (43,2), Tineretului din Giurgiu (43,3), Micro 40 din Galați (43,4), Malu Roșu din Ploiești (43,5), 2 Moldoveni din Călărași (43,6) și Mihai Bravu din Ploiești, cu 44 de puncte.
Percepția asupra curățeniei stradale joacă un rol esențial în calitatea vieții urbane, influențând nu doar confortul zilnic al locuitorilor, ci și atractivitatea unei zone pentru potențiali cumpărători sau investitori. Diferențele semnificative dintre cartiere arată că, dincolo de infrastructură sau amplasare, grija pentru spațiile comune este un criteriu tot mai important în evaluarea unui cartier ca „bun de locuit”.
