Conform raportului din 2025 al Comisiei Europene privind stadiul evoluției deceniului digital care a evaluat progresele înregistrate de UE în cele patru domenii-țintă pentru transformarea digitală a UE până în 2030, România rămâne unul dintre liderii UE în domeniul conectivității fixe, inclusiv în zonele slab populate și își consolidează poziția în tehnologiile critice, cu inițiative privind semiconductorii și calculul cuantic, dar are performanțe sub așteptări în ceea ce privește conectivitatea 5G, atât în ceea ce privește acoperirea, cât și alocarea, iar digitalizarea întreprinderilor este încă în urma mediei UE, în special pentru IMM-uri.
Raportul arată că, deși există anumite progrese, implementarea infrastructurilor de conectivitate precum rețelele de fibră optică și rețelele 5G autonome este încă în urmă. Există un număr mai mare de întreprinderi care adoptă inteligența artificială (IA), tehnologia de tip cloud și volumele mari de date, însă adoptarea acestora trebuie accelerată. Țara se mândrește cu una dintre cele mai rapide conectivități la internet din lume și cu o bază solidă de specialiști IT&C instruiți în universitățile sale.
În ciuda acestor puncte forte, România se confruntă cu un nivel scăzut de competențe digitale în rândul populației generale, un nivel scăzut, deși în creștere, al serviciilor publice digitale disponibile și se confruntă cu dificultăți în a reține talentele IT&C în cadrul granițelor sale. În 2022, sectorul IT&C a contribuit cu 4,44% la valoarea adăugată brută, reflectând cifrele din 2021, dar sub media UE de 5,46%. Cu toate acestea, România face progrese pentru a reduce acest decalaj. Personalul IT&C reprezintă 3,26% din totalul locurilor de muncă, ceea ce este aproape de media UE. Deși țara avansează în domeniul serviciilor publice digitale, rămân provocări în ceea ce privește competențele digitale, incluziunea și integrarea sustenabilității în infrastructura sa digitală.
România continuă să aibă performanțe sub așteptări în special în ceea ce privește competențele digitale de bază. Conform datelor din 2023, 27,7% din populația României avea competențe digitale de bază (obiectivul național pentru 2030 de 50%), semnificativ sub media UE de 55,56%.
Deși nu există date pentru anul 2024, o repartizare în funcție de factorii demografici oferă următoarele informații:
- Decalajul de gen din România în ceea ce privește competențele digitale este mediu, cu o diferență de 2,59 puncte procentuale între bărbați, la 29,06%, și femei, la 26,47%. Acest decalaj este puțin peste media UE (2,23 puncte procentuale), ceea ce sugerează o oarecare discrepanță în ceea ce privește competențele digitale între sexe.
- Nivelul de educație din România se corelează cu nivelurile de competențe digitale. Printre cei cu studii superioare, 63,93% au cel puțin competențe digitale de bază, semnificativ mai puțin decât media UE (79,83%). Situația este mai pronunțată pentru cei cu cel mai puțin nivel de educație formală, dintre aceștia doar 12,58% având cel puțin competențe digitale de bază (33,61% pentru UE).
- Locuitorii din mediul rural din România au cele mai scăzute niveluri de cel puțin competențe digitale de bază, la 20,99%, mult sub media UE pentru zonele rurale (47,50%).
- Grupa de vârstă 16-24 de ani din România este cea mai calificată digital, însă rata lor de competență de 47,19% este încă mult sub media UE (69,98%). Grupa de vârstă 65-74 de ani demonstrează foarte puține competențe digitale, ajungând la 6,17%, considerabil mai mică decât media UE pentru grupa lor de vârstă (28,19%).
România are performanțe sub așteptări în ceea ce privește competențele din Indexul Competențelor Digitale, situându-se în urma mediei UE la toate categoriile. Cea mai bună performanță este în domeniul abilităților de comunicare și colaborare, cu 87,71%, puțin sub media UE. Domeniul care are cea mai mare nevoie de îmbunătățiri este crearea de conținut digital, cu un scor scăzut de 40,89%, substanțial sub media UE (68,28%).
Raportul avertizează că forța de muncă din România continuă să aibă un nivel scăzut de competențe digitale, cu consecințe importante pentru piața muncii și obiectivele de tranziție digitală ale țării. Având în vedere o populație activă în scădere – se preconizează că va scădea cu 23,7% până în 2050, există indicii puternice că deficitul de competențe va duce la o creștere a deficitului de forță de muncă, care ar putea amenința competitivitatea.
