de Ion Dănuț Jugănaru,
Președinte, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico – Sociale (ASPES) – filiala Dobrogea
Bogdan Pletea,
Membru ASPES – filiala Dobrogea
Viziunea strategică: Până în anul 2040, România va deveni și se va consolida ca destinație turistică sustenabilă, atractivă, accesibilă, competitivă pe plan european și mondial, cu servicii turistice de calitate, disponibile pe tot parcursul anului, cu oferte turistice diversificate, ce valorifică îndeosebi resursele naturale și culturale de excepție ale țării.
La nivel mondial, tot mai multe guverne au conștientizat importanța deosebită a turismului și călătoriilor și potențialul de creștere a contribuției acestui sector la formarea PIB, la dezvoltarea regională și la crearea de noi locuri de muncă.
Deși România are un potențial de dezvoltare a turismului deosebit de mare, pe teritoriul său, pentru că dispune de resurse naturale deosebite, pe care puține țări ale lumii le dețin, dar și un patrimoniu cultural-istoric deosebit de bogat, rezultatele economice înregistrate de acest sector au rămas încă modeste în ultimele decenii.
Sunt mai mulți factori care au contribuit la acest rezultat, de la procesul de privatizare, început târziu și realizat în mod defectuos, până la întârzierile în realizarea infrastructurii de acces către destinațiile turistice și la slaba preocupare pentru promovarea turistică a României, în special pe piețele externe.
Dar, dacă va exista voința politică necesară din partea decidenților politici de la toate nivelurile, într-un strâns parteneriat cu antreprenorii din domeniu, turismul românesc este printre puținele sectoare economice cu un foarte mare potențial de a ajunge la performanțe deosebite, în perioada următoare, iar turismul balnear, împreună cu cel bazat pe natură, ca motivație turistică, pot fi vârful de lance în dezvoltarea turismului din România.
Turismul din România în prezent
În clasamentul general al competitivității în turism din 2019 realizat de Forumul Economic Mondial, România se clasa pe locul 56 din 140 de țări analizate. În acest clasament, cele două țări vecine ale României, membre ale UE, se clasau pe locurile 45 (Bulgaria), respectiv 48 (Ungaria). Cele mai bune poziționări ale țării noastre au fost la indicatorii: Deschidere internațională (loc 29); Sănătate și igienă (locul 30); Sustenabilitatea mediului (loc 34); Competitivitatea prețurilor (loc 37) și Siguranță și securitate (loc 38), iar cele mai slabe clasări s-au înregistrat la indicatorii: Prioritizarea turismului și călătoriilor (loc 90) și Mediul de afaceri (loc 75) (World Economic Forum, 2019).
În raportul The Travel & Tourism Development Index (TTDI) referitor la anul 2021, în cadrul căruia se prezintă evoluția directă a competitivității sectorului Călătorii și turism, România se clasa pe locul 43, din 117 țări analizate, în timp ce Bulgaria se afla pe locul 41, iar Ungaria pe locul 37
(WEF, 2024).
Perioada pandemiei a fost un șoc pentru întreaga economie mondială, iar sectorul turismului nu a făcut excepție. De aceea, toate eforturile de relansare au în vedere comparația cu datele anului 2019, an de referință în turismul global.
Încasările din turism sunt influențate, în mare măsură, de valoarea cheltuielilor efectuate de turiști în România. Cheltuielile celor 1.958,9 mil. de turiști străini cazați în unitățile clasificate din România au însumat 5.239,7 mil. lei
(în medie câte 2.674,8 lei/persoană), iar 49,4% dintre turiștii nerezidenți au călătorit pentru afaceri și motive profesionale, cheltuielile acestora reprezentând 55,2% din totalul cheltuielilor străini (INS, 2024).
Situația actuală a turismului balnear din România
Turismul balnear în România: o adevărată comoară, neexplorată și neexploatată suficient
România deține o varietate unică de resurse naturale, de la ape minerale termale cu proprietăți curative, la nămoluri terapeutice și saline revigorante. Această comoară naturală oferă un potențial enorm pentru dezvoltarea turismului balnear, atrăgând vizitatori din toată Europa și din alte regiuni.
În România există 33 de stațiuni balneoclimaterice și 5 stațiuni balneare atestate. Principalele resurse
balneo-turistice ale României sunt: apele minerale, nămolurile terapeutice, salinele terapeutice, gazele terapeutice și factorii terapeutici naturali existenți pe litoralul Mării Negre.
Infrastructura turistică din România se află în plină expansiune, cu investiții semnificative în modernizarea hotelurilor, pensiunilor și a altor facilități. Chiar dacă este mare decalajul față de nivelul altor destinații europene de top, progresul înregistrat este însă evident și promite un viitor strălucit pentru turismul balnear românesc.
Unul dintre atuurile majore ale României este prețul accesibil al tratamentelor balneare și al cazării. În comparație cu alte destinații europene, România oferă o opțiune excelentă pentru cei care caută o experiență de wellness de calitate, la un preț convenabil.
Calitatea serviciilor din stațiunile balneare românești este în creștere constantă. Personalul este tot mai bine calificat, iar standardele de calitate se aliniază la cele europene. Turiștii pot beneficia de o gamă largă de tratamente moderne, aplicate cu profesionalism și atenție la detalii.
Un aspect care necesită o îmbunătățire semnificativă este însă promovarea României ca destinație de turism balnear pe piețele externe. Există un potențial enorm neexploatat, iar prin campanii de marketing bine direcționate pot fi atrași un număr semnificativ de turiști din țări cu tradiție în turismul balnear, cum ar fi Germania, Franța sau Italia.
Cu o investiție strategică în infrastructură, o îmbunătățire constantă a calității serviciilor și o promovare eficientă pe piețele externe, România poate valorifica această comoară naturală și atrage un număr semnificativ de turiști aflați în căutarea unor experiențe de wellness memorabile, devenind astfel o destinație de top pentru turismul balnear european.
Există diferențe regionale semnificative în privința stațiunilor balneare din România, cele din vestul țării (Sovata, Băile Felix) având o pondere mai mare a turiștilor străini (30-40%), iar cele din sud-estul țării (Mangalia, Techirghiol), o pondere mai mare a turiștilor români (80-90%). Motive pentru aceste diferențe:
– Accesibilitate: Stațiunile balneare din vestul țării sunt mai accesibile turiștilor străini, datorită infrastructurii de transport mai bine dezvoltate.
– Promovare: Aceste stațiuni sunt mai bine promovate pe piețele turistice internaționale.
– Oferta turistică: Stațiunile balneare din vestul țării au o ofertă turistică mai diversificată, care include și alte atracții turistice, cum ar fi obiective istorice și naturale.
Evoluția capacității de cazare turistică existentă în România din perioada 1990-2018, conform datelor Institutului Național de Statistică (Tempo online, 2024), arată că, pornind de la o capacitate de 353.236 locuri, în 1990, în anul 2018 erau 353.835, cu doar puțin mai multe locuri în plus. A continuat însă o creștere anuală continuă, chiar și în perioada pandemiei de COVID-19, ajungând la 433.487 locuri, în 2023. Aceste date includ, începând cu anul 2021, și numărul de camere și apartamente închiriate pe termen scurt clasificate de ministerul de profil, care a înregistrat creșteri semnificative, de la un an la altul, dar, în realitate, există încă un număr foarte mare de astfel de unități de cazare neclasificate, care fac evaziune fiscală.
Din totalul locurilor de cazare clasificate din România, în stațiunile balneare se aflau, în 2023, doar 40.283, adică doar 9,29%, existând deci un mare potențial de creștere.
Considerăm că stațiunile balneare din România au un potențial semnificativ de creștere a numărului de turiști străini. Această creștere poate fi determinată prin:
- Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport
- Promovarea mai eficientă a stațiunilor balneare pe piețele turistice internaționale
- Diversificarea ofertei turistice.
- Câteva măsuri ce pot contribui la creșterea numărului de turiști în stațiunile balneoclimaterice din România:
- Dezvoltarea de programe personalizate de tratament și wellness, adaptate la nevoile specifice ale turiștilor din diferite țări.
- Campanii de marketing direcționate, care să promoveze stațiunile balneare românești pe piețele cu potențial ridicat.
- Accent pe îmbunătățirea continuă a calității serviciilor și diversificarea ofertei turistice.
- Investiții semnificative în modernizarea infrastructurii turistice, inclusiv a hotelurilor, pensiunilor și a altor facilități.
Turismul României în perspectiva anilor 2040
România are potențialul necesar de dezvoltare a activității de turism, astfel încât, în perspectiva anilor 2035-2040, turismul să devină un sector de activitate cu o contribuție majoră la crearea PIB, cel puțin la nivelul mediu din țările UE, să atragă un număr mai mare de turiști străini, care să înregistreze durate medii ale sejurului în România de cel puțin
4 zile-turist și să cheltuiască mai mult, în țara noastră, comparativ cu cheltuielile turiștilor români în alte țări, astfel încât soldul balanței de încasări și plăți din turismul internațional al României să se echilibreze și să devină pozitiv, încă din anul 2035, iar apoi să înregistreze creșteri anuale consistente.
Pentru depășirea actualei situații, a rezultatelor destul de modeste înregistrate de turismul românesc în ultimele decenii, raportate la potențialul său de creștere, la resursele existente, sunt însă necesare schimbări semnificative, profunde, pe mai multe planuri.
Astfel, considerăm că este necesar, în primul rând, ca turismul să devină cu adevărat o prioritate pe agenda viitoarelor guverne, nu să rămână doar la nivel declarativ, pentru că este printre puținele domenii și sectoare economice care au un potențial de creștere ridicat pentru economia țării noastre. Iar un prim semn că acest aspect a fost înțeles și însușit ar fi, în opinia noastră, acela ca, în cadrul viitorului guvern al României să regăsim un Minister al Turismului, așa cum are, de exemplu Bulgaria, de mulți ani, fără întreruperi. Ca să beneficieze de suficientă atenție și sprijin guvernamental, turismul nu poate fi doar unul dintre numeroasele sectoare economice grupate în cadrul aceluiași minister, așa cum se întâmplă în prezent. Și, evident, este nevoie de finanțare susținută a acestui sector, nu doar pentru promovare, ci și pentru stimularea investițiilor în domeniu.
Câteva direcții de acțiune pe care le considerăm necesare:
- Eficientizarea în modul de organizare și conducere;
- Îmbunătățirea legislației, a reglementărilor privind turismul;
- Crearea unui sistem de finanțare eficace pentru turism;
- Stimularea educației și perfecționării profesionale continue;
- Elaborarea unei strategii de dezvoltare a turismului sustenabil care să se integreze în strategia de dezvoltare națională.
Eficientizarea organizării și coordonării turismului în Romania
Considerăm că este nevoie de o serie de schimbări în modul în care este organizat și condus în prezent turismul românesc. Astfel, propunem următoarele măsuri:
În cadrul viitorului guvern ce se va forma în urma alegerilor parlamentare din acest an, să fie reînființat Ministerul Turismului, care să se poată concentra exclusiv pe rezolvarea problemelor acestui sector, cu mari resurse de creștere a contribuției sale la formarea PIB în țara noastră. Fără un buget substanțial alocat acestui minister, nu se vor putea realiza însă performanțe semnificative ale turismului în țara noastră.
Înființarea urgentă a Organizației de Management al Destinației Turistice (OMD) la nivel național, prin modificări legislative care să încurajeze și să stimuleze înființarea mai rapidă a Organizațiilor de Management al Destinației Turistice de la nivel regional, care, la rândul lor, să fie membre ale OMD Național. Modificarea legislației actuale privind înființarea Organizațiilor de Management al Destinațiilor ar putea stimula înființarea OMD-urilor locale, județene și regionale din teritoriu, astfel încât să se poată înființa curând, într-un termen rezonabil, OMD-ul național, care va avea un rol deosebit, în special, în promovarea turistică a României. Principala modificare legislativă necesară ar viza modul de finanțare a OMD-urilor. O modificare a actualei legislații în domeniu ar trebui să statueze unitar, la nivel național, modul în care sumele încasate din taxele de stațiune/city tax, colectate în cadrul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare să fie repartizate, în anumite procente, în mod echitabil și rezonabil, către OMD-urile locale, județene, regionale și către cea națională.
Ar trebui întărit rolul Consiliului Consultativ al Turismului (CCT), care funcționează pe lângă minister. Chiar dacă punctele de vedere ale CCT sunt doar consultative, considerăm că ar trebui ca ministerul de profil să solicite avizul CCT pentru toate inițiativele de adoptare a unor noi reglementări sau de modificarea unor reglementări actuale ce privesc sectorul turismului și călătoriilor, încă în stadiul de dinaintea lansării acestor inițiative în dezbatere publică.
O guvernanță eficientă pentru turismul din România ar trebui să se bazeze pe următoarele principii:
1. Coordonare: colaborare interministerială: asigurarea unei colaborări eficiente între ministerele implicate în turism, un parteneriat public-privat real: implicarea activă a sectorului privat în elaborarea și implementarea politicilor de turism; colaborarea ministerului turismului cu autoritățile locale, județene și regionale pentru asigurarea unei dezvoltări turistice echilibrate la nivel regional și local.
2. Planificare strategică: elaborarea unei strategii naționale de dezvoltare sustenabilă și de promovare a turismului pe termen lung, care ar trebui să definească obiective clare și direcțiile de dezvoltare a turismului românesc; planificare regională și locală: adaptarea strategiei naționale la specificul fiecărei regiuni și localități; monitorizare și evaluare: monitorizarea periodică a progresului înregistrat în implementarea strategiei și adaptarea acesteia în funcție de nevoile pieței.
3. Promovare: promovarea eficientă a României ca destinație turistică: utilizarea diverselor canale de promovare, online și offline, pentru a ajunge la toate segmentele de turiști; participarea la târgurile internaționale de turism: prezentarea profesionistă a ofertei turistice românești potențialilor turiști din străinătate; dezvoltarea de campanii de marketing creative: campaniile de marketing ar trebui să fie adaptate la specificul fiecărui segment de piață țintă.
4. Dezvoltarea infrastructurii: investiții în infrastructura de acces și în cea turistică: îmbunătățirea calității infrastructurii rutiere, feroviare și aeriene, precum și a infrastructurii de cazare și agrement. Sunt necesare, de asemenea, noi centre de conferințe, de capacități mari, pentru a putea găzdui reuniuni internaționale (congrese, conferințe) cu participări numeroase. Astfel de investiții se amortizează în perioade îndelungate de timp, nefiind atractive pentru investitorii privați, motiv pentru care sunt necesare investiții publice în astfel de obiective care, ulterior, pot fi exploatate eficient prin parteneriate de tip public-privat.
5. Dezvoltarea de noi produse turistice: diversificarea ofertei turistice românești pentru a satisface nevoile și preferințele în schimbare ale segmentelor de turiști; investiții în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural: promovarea turismului cultural și ecologic.
6. Resurse umane: pregătirea profesională a personalului din industria turismului: asigurarea unui personal calificat și competent, care să ofere servicii de calitate turiștilor; dezvoltarea programelor de educație și formare profesională: adaptarea programelor de învățământ la nevoile specifice ale industriei turismului; promovarea ospitalității românești, a gastronomiei locale: asigurarea unei experiențe plăcute pentru toți turiștii care vizitează România.
O guvernanță eficientă a turismului ar putea contribui semnificativ la: creșterea numărului de turiști care vizitează România, generarea de venituri suplimentare pentru economia noastră, crearea de noi locuri de muncă, stimularea dezvoltării economice locale și regionale, promovarea imaginii României la nivel internațional și la consolidarea brandului turistic.
Îmbunătățirea legislației, a reglementărilor privind turismul
La propunerile ce presupun modificări ale actualelor reglementări privind turismul, prezentate mai sus, mai adăugăm câteva:
a). Este nevoie de o nouă strategie de dezvoltare durabilă și de promovare turistică a României. Recent adoptata Strategie națională pentru dezvoltarea turismului pentru perioada 2025-2035 (aprobată prin HG nr. 1193/2024), considerăm că nu răspunde în mod adecvat la cerințele dezvoltării și promovării unui turism durabil, neținând cont de propunerile formulate de Consiliul Consultativ al Turismului. În opinia noastră, premisele de la care s-a pornit în stabilirea obiectivelor strategiei sunt depășite de actualele realități, din ultimii ani. De exemplu, în România, problema nu este că nu se creează destule noi locuri de muncă în turism, ci că nu se găsesc suficient de mulți lucrători calificați dornici de angajare, nici măcar pentru locurile de muncă disponibile deja!
b). O nouă lege a turismului. Actuala reglementare (Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, cu toate modificările și completările ulterioare) se dovedește a fi învechită, perimată, nu mai corespunde realității și tendințelor actuale ale turismului, la nivel european și mondial. Prevederile ce vor fi cuprinse în noua lege vor permite și vor asigura suportul pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în viitoarea Strategie Națională de Dezvoltare Durabilă a Turismului României.
c). Extinderea prevederilor din Programul pentru dezvoltarea investițiilor în turism – Masterplanul investițiilor în turism, aprobat prin
HG nr. 558/4 august 2017, care se limitează la doar la dezvoltarea turismului balnear și balneoclimatic și la dezvoltarea domeniului schiabil. Astfel, considerăm că ar fi oportun și necesar un program de finanțare a investițiilor în agrementul turistic, atât în zonele montane, în cele rurale, cât și în zona litorală.
d). De asemenea, propunem adoptarea unui program național de finanțare a structurilor de primire turistică având funcțiuni de cazare din întreaga țară, care investesc și reușesc să obțină Eticheta ecologică pentru turism, care este o inițiativă a Uniunii Europene, o etichetă voluntară oficială a UE pentru excelență privind mediul înconjurător, menită să îndrume consumatorii către produse și servicii durabile, între care și serviciile de cazare turistică. Având în vedere că, în prezent, în România, doar două unități de cazare turistică dețin această etichetă ecologică, propunem inițierea și implementarea unui Program de minimis pentru stimularea structurilor de primire cu funcțiuni de cazare turistică de a efectua investițiilor necesare pentru a obține acest statut. Un număr tot mai mare de turiști apreciază în mod deosebit inițiative de acest fel, prietenoase cu mediul și aleg să se cazeze acolo unde găsesc astfel de unități. Un program similar ar putea stimula și atestarea unui număr mai mare de destinații ecoturistice în România. În prezent sunt doar 6 astfel de destinații atestate, au mai fost încă două, dar nu au mai solicitat prelungirea atestării (MEAT, 2024). De asemenea, propunem un Program care să stimuleze întreprinzătorii în turism din zona litorală să realizeze investițiile necesare pentru a îndeplini condițiile necesare pentru a primi certificarea Blue Flag pentru plajele și porturile de agrement la Marea Neagră.
e). Având în vedere că durata medie a sejurului a fost în România, în anul 2023, de numai 2,1 zile-turist (înnoptări), propunem modificarea prevederilor art. 11 al (1), litera a din Ordinul ministrului nr. 509/2023, de modificare a prevederilor Ordinului nr. 1759/2022 al ministrului Antreprenoriatului și turismului prin care a fost aprobată Schema de ajutor de minimis privind susținerea operatorilor din turism pentru dezvoltarea activității de incoming. Concret, propunem reducerea limitei minime de la 4, la 3 zile (înnoptări), pentru a fi acordat sprijinul de 40 de euro, până când se va ajunge ca în România, durata medie a sejurului turiștilor străini să depășească 3 zile (înnoptări), după care pragul minim să fie majorat la 4 zile. De asemenea, considerăm că ar fi oportun să fie acordat acest sprijin și pentru sejururi ale turiștilor de cel puțin 5 zile (înnoptări), fără condiționarea ca turiștii respectivi să efectueze doar călătorii în circuit.
Dezvoltarea turismului prin punerea în valoare a resurselor naturale ale României
1. Turismul rural
Resursele naturale ale României – baza pentru dezvoltarea turismului sustenabil
La nivel internațional s-au făcut progrese semnificative pentru a înțelege mai bine impactul turismului asupra mediului natural și să integreze conceptul de sustenabilitate în politicile turistice.
Turismul are o relație complexă cu mediul, deoarece, mai mult decât multe alte sectoare, are un impact semnificativ și depinde foarte mult de calitatea mediului. S-au făcut progrese semnificative, în ultima perioadă, pentru a înțelege mai bine impactul turismului asupra mediului natural și asupra comunităților locale și să integreze conceptului de sustenabilitate în politica turistică. Realizarea acestui deziderat implică măsuri de adaptare la schimbările climatice, care trebuie abordate împreună cu acțiunile de atenuare și reducere a impactului turismului asupra mediului, sprijinind, în același timp, bunăstarea comunităților.
România are un potențial turistic extraordinar, este o țară binecuvântată, cu o diversitate impresionantă a patrimoniului său turistic natural și antropic. Această bogăție naturală, alături de patrimoniul cultural și istoric, reprezintă un factor cheie de valorificat și promovat. Printr-o gestionare sustenabilă a acestor resurse, România își poate asigura o dezvoltare economică solidă, transformând experiențele trecutului în oportunități pentru prezent și viitor. Diversitatea naturală a țării, pe lângă frumusețea peisajelor, oferă și o varietate de activități turistice, de la drumeții montane și sporturi de iarnă, la turism balnear și cultural, contribuind la definirea unei identități naționale distincte și la o dezvoltare economică durabilă.
România pierde oportunități valoroase de dezvoltare turistică din cauza neglijării identității locale și a „spiritului locului”. Aceste elemente, ce conferă unicitate țării noastre, ar trebui să fie fundamentale în orice strategie de dezvoltare și promovare. Este imperativ să se intervină urgent prin finanțarea proiectelor ce pun în valoare specificul local. Iar în adoptarea de legi, programe și politici care să încurajeze promovarea identității locale va trebui sa se țină cont de implicarea activă a comunităților locale în dezvoltarea unui turism sustenabil.
Deși românii sunt profund atașați de locurile natale, lipsa conștientizării potențialului economic al identității locale frânează dezvoltarea, nu doar în turism, ci și în alte sectoare.
Trebuie să ținem cont de cauzele și principalele constrângeri care au limitat dezvoltarea unui turism care să pună în valoare potențialul uman și natural al identității naționale și locale.
• Lipsa de conștientizare: comunitățile locale nu își apreciază și promovează suficient valorile identitare.
• Administrație deficitară: autoritățile locale duc lipsă de expertiză și viziune în dezvoltarea turistică.
• Legislație inadecvată: cadrul legal este incomplet și dificil de aplicat, iar strategiile ministeriale sunt neclare.
• Lipsa de viziune strategică: turismul nu reprezintă, cu adevărat, o prioritate națională, lipsind și o strategie pe termen lung adecvată.
• Protecție insuficientă a patrimoniului: degradarea patrimoniului construit afectează atractivitatea turistică.
• Depopularea zonelor rurale: migrația tinerilor duce la pierderea forței de muncă și a tradițiilor (SGG, 2023).
Pe scurt, dezvoltarea unui turism autentic și sustenabil în România este frânată de o serie de factori complecși, de la lipsa de conștientizare a valorilor locale, la deficiențe legislative și lipsa de viziune strategică.
Evenimente recente, inclusiv criza declanșată de pandemia de COVID-19 și contextul geopolitic, au dus la un mediu schimbat pentru turiști, afaceri și destinații. Aceste schimbări aduc însă și oportunități de promovare a tranziției ecologice în cadrul sectorului, prin:
• Turismul sustenabil și produsele locale: Crescând cererea pentru experiențe autentice și produse locale, destinațiile turistice trebuie să se concentreze pe sustenabilitate și valorificarea patrimoniului.
• Turismul local: Costurile în creștere și preocuparea pentru mediu încurajează turismul local, ceea ce necesită o diversificare a ofertei turistice.
• Șederi mai lungi: Munca la distanță și nomazii digitali reprezintă o oportunitate pentru destinațiile care oferă infrastructură și servicii adecvate.
• Gestionarea eficientă a destinațiilor: Monitorizarea fluxurilor turistice și investițiile în infrastructură sustenabilă sunt esențiale.
• Modele de afaceri inovatoare: Digitalizarea, sustenabilitatea și incluziunea socială sunt factori cheie pentru succesul afacerilor turistice.
• Cooperare public-privat: Colaborarea între guvern și sectorul privat este crucială pentru o dezvoltare turistică integrată și inovatoare.
Există o preocupare tot mai mare în sectorul turismului în privința urgenței gestionării eficiente a riscurilor climatice și a necesității de a accelera acțiunile de îmbunătățire a rezilienței climatice. Semnatarii Declarației de la Glasgow privind Acțiunea Climatică în Turism, adoptată în 2021, se angajează să ia măsuri pentru a reduce emisiile a gazelor cu efect de seră cu 50% până în 2030 și pentru a ajunge la zero emisii cât mai curând posibil, până în 2050. În 2021, Consiliul Mondial pentru Călătorii și Turism (WTTC), împreună cu Programul pentru Mediu al ONU (UNEP) a prezentat o foaie de parcurs zero emisii pentru companiile din turism, în timp ce Coaliția Clean Skies for Tomorrow a Forumului Economic Global WEF și-a stabilit ținta de a alimenta aviația globală cu 10% combustibil pentru aviație durabil până în 2030.
Toate tendințele in turismul internațional converg către tranziția spre un turism sustenabil. Cu toate acestea, factorii de decizie, naționali și locali, trebuie sprijiniți ca să facă față unor provocări sistemice și acute pentru a transforma acest demers în acțiuni cu impact la nivelul turismului și al comunităților locale:
– Constrângeri financiare: bugetele restrânse cer ca tranziția să fie rentabilă și generatoare de valoare imediată.
– Deficit de forță de muncă și lacune în cunoștințe sau competențe specifice, inclusiv cele legate de furnizarea de servicii ecologice, ce ar putea împiedica redresarea turismului local.
– Infrastructură și active ineficiente: turismul ecologic și sustenabil are nevoie de infrastructură nouă, eficientă (de exemplu, stații de încărcare pentru vehicule electrice, piste de biciclete, fond de clădiri reînnoit, parcări pentru rulote etc.).
– Integrare limitată a politicilor de dezvoltare a turismului: domenii cheie de abordare și politici naționale precum transportul, mediul, infrastructura, dezvoltarea economică regională și serviciile de urgență sunt esențiale pentru tranziția ecologică, iar lipsa integrării ridică bariere în calea strategiilor coerente de facilitare a turismului ecologic.
Guvernul are un rol-cheie de jucat pentru a sprijini afacerile și destinațiile rurale și ecologice și pentru a se asigura că principiile de sustenabilitate sunt ferm încorporate în planurile de dezvoltare turistică. Aceasta înseamnă luarea de măsuri pentru a încorpora reducerea emisiilor a gazelor cu efect de seră, reziliența la schimbările climatice, restaurarea ecosistemelor și includerea acestora în politici, programe și strategii orientate spre viitor, care sunt, de asemenea, aliniate cu prevederile Acordului de la Paris și cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU. Implicarea organismelor statului trebuie să țină cont de o viziune strategică asupra sistemului turistic și de crearea unor condiții-cadru favorabile, la nivel național, pentru a oferi o busolă eficientă în ghidarea politicilor și în luarea deciziilor.
Acțiunea coerentă și coordonată, în toate domeniile de politică, este importantă pentru a lucra, având obiective comune, pentru maximizarea rezultatelor pozitive în turism și măsuri mai ample de ecologizare și evitarea unor consecințe dezastruoase asupra comunităților și ecosistemelor. Facilitarea colaborării dintre toți actorii implicați în turism este un alt rol important pentru guvern și unul în care administrațiile publice locale trebuie să fie din ce în ce mai active.
Un plan complex pentru dezvoltarea turismului, care să pună în valoare patrimoniul cultural și natural în România, cu accent pe valorificarea specificului local și pe sustenabilitate, ar trebui să țină cont de cinci direcții principale de acțiune:
1. Conștientizare și dezvoltare: să se pună accent pe promovarea valorilor locale, colaborarea între actorii implicați și stimularea economiei locale prin turism.
2. Educație: sublinierea importanței pregătirii profesionale în turismul identitar, certificarea competențelor, implicarea diasporei și educarea tinerilor.
3. Conservare: evidențierea necesității protejării patrimoniului și adaptării standardelor de clasificare la specificul local.
4. Valorificarea identității locale: certificarea destinațiilor turistice identitare, valorificarea elementelor culturale locale și crearea de „kituri identitare” pentru o experiență turistică autentică.
5. Sustenabilitate: Promovarea reducerii impactului asupra mediului și dezvoltarea de servicii turistice sustenabile (OECD, 2022).
În ansamblu, cele cinci direcții strategice oferă o viziune holistică asupra dezvoltării turismului, care să pună în valoare patrimoniul uman, cultural și natural din țara noastră.
Această viziune integrează aspecte legate de conștientizare, educație, conservare, valorificare economică și sustenabilitate. Prin implementarea acestor direcții de acțiune, România poate crea o ofertă turistică autentică, atractivă și sustenabilă, care să contribuie la dezvoltarea economică și socială a comunităților locale (OECD, 2022).
2. Valorificarea deplină a potențialului turismului balnear din România
România se mândrește cu o zestre naturală deosebită, fiind una dintre țările cu cele mai bogate resurse balneare din Europa. Zecile de stațiuni balneoclimaterice și balneare existente stau mărturie a acestei bogății, oferind ape minerale cu proprietăți curative, nămoluri terapeutice și o varietate de resurse naturale benefice pentru sănătate.
Turismul balnear românesc a cunoscut o creștere semnificativă, în ultimii ani, favorizată de o serie de factori: tot mai mulți oameni își îndreaptă atenția către un stil de viață echilibrat, iar stațiunile balneare oferă o oază de relaxare și o șansă de a îmbunătăți starea generală de sănătate. Diversificarea ofertei de tratamente și servicii, precum și investițiile în infrastructura turistică au contribuit semnificativ la creșterea atractivității României ca destinație balneară.
Cu toate acestea, tabloul nu este lipsit de umbre: lipsa forței de muncă, în special a celei calificate, necesitatea urgentă de modernizare a infrastructurii turistice, precum și competiția din partea altor destinații balneare europene reprezintă provocări majore, ce trebuie depășite.
Oportunitățile de dezvoltare sunt numeroase și promițătoare. Turismul balnear medical poate fi un segment cu un potențial semnificativ, iar promovarea stațiunilor ca destinații pentru turismul de familie și pentru seniori poate diversifica segmentul de turiști. Atragerea de investiții în infrastructura turistică este însă esențială, pentru a menține competitivitatea României pe piața turismului balnear.
Guvernul a adoptat, în anul 2019, o strategie națională pentru dezvoltarea turismului balnear, dar deja există preocuparea, din partea organizațiilor din turismul balnear, de îmbunătățire a acestei strategii, astfel încât să devină un document strategic, ce va viza creșterea numărului de turiști, diversificarea ofertei de tratamente și servicii, îmbunătățirea calității și promovarea stațiunilor balneare pe piețele interne și externe. Implementarea cu succes a acestei strategii va contribui semnificativ la transformarea României într-o destinație de top pentru turismul balnear.
Turismul balnear românesc se află într-un moment crucial al dezvoltării sale. O bogăție naturală unică, o creștere constantă și o strategie națională bine definită conturează un viitor promițător, dar acesta este încă incert. Depășirea provocărilor și valorificarea oportunităților existente pot transforma România într-o destinație de top pentru turiștii care caută o experiență de wellness completă și memorabilă, contribuind la prosperitatea țării și la bunăstarea populației.
Constrângeri ale turismului balnear din România:
– Lipsa turiștilor străini: numărul turiștilor străini care vizitează stațiunile balneare din România este semnificativ mai mic decât în alte țări europene. Lipsa de interes sau incapacitatea în realizarea promovării ofertei turistice reprezintă un factor important, ce a contribuit la această situație.
– Lipsa unei promovării eficiente: România nu a investit suficient în promovarea stațiunilor balneare pe piețele externe. O campanie de promovare bine definită, care să evidențieze unicitatea și calitatea resurselor balneare din România, ar putea contribui la atragerea unui număr mai mare de turiști străini.
– Lipsa acreditărilor: stațiunile balneare din România nu sunt acreditate de casele de asigurări din Uniunea Europeană. Acest aspect constituie un impediment major pentru atragerea turiștilor europeni, care pot beneficia de decontarea cheltuielilor de tratament în țările unde stațiunile balneare sunt acreditate.
– Modernizarea lentă a infrastructurii: infrastructura turistică din majoritatea stațiunilor balneare necesită modernizare. Investițiile în renovarea hotelurilor, a facilităților de tratament și a altor infrastructuri turistice sunt esențiale pentru a oferi o experiență de calitate turiștilor.
– Nevoia de calificare continuă a personalului: calificarea personalului din stațiunile balneare poate fi îmbunătățită, prin programe de instruire specifice, personalul calificat fiind esențial pentru a oferi servicii de calitate și pentru a crea o imagine pozitivă a stațiunii (ARB, 2029).
Există, totuși, excepții, precum, Băile Felix, stațiune care are o clinică acreditată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate din România, iar unele dintre tratamentele sale sunt rambursate de casele de asigurări din alte țări europene, și Sovata, stațiune are o clinică acreditată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate din România, iar unele dintre tratamentele sale sunt rambursate de casele de asigurări din Germania.
Valorificarea potențialului turismului balnear românesc necesită o serie de acțiuni strategice:
– Investiții în modernizare: Modernizarea infrastructurii și a facilităților din stațiunile balneare este esențială pentru a oferi o experiență de calitate turiștilor.
– Promovare eficientă: Promovarea României ca o destinație de turism balnear de calitate pe piețele interne și internaționale este esențială pentru atragerea unui număr mai mare de vizitatori.
– Diversificarea ofertei: Dezvoltarea de noi produse turistice balneo-climaterice, adaptarea la nevoile și preferințele turiștilor și îmbogățirea experienței cu elemente culturale și gastronomice pot contribui la creșterea atractivității României.
Recomandări concrete:
Realizarea de studii de piață pentru a identifica nevoile și preferințele turiștilor balneari din diferite țări.
Dezvoltarea de produse turistice inovative, ce combină tratamentele balneare cu alte atracții turistice, cum ar fi ecoturismul, turismul cultural sau gastronomic.
Îmbunătățirea accesibilității către stațiunile balneare prin investiții în infrastructura de transport din România și prin facilitarea obținerii vizelor.
Promovarea României ca o destinație de turism balnear durabil, ce pune accent pe protejarea mediului și pe valorificarea resurselor locale.
Colaborarea cu agenții de turism și operatori din alte țări pentru a facilita includerea României în circuitele turistice balneo-climaterice europene.
Implementarea cu succes a acestor recomandări va contribui la creșterea semnificativă a numărului de turiști balneari care vizitează România, consolidând poziția țării pe harta turismului european și stimulând economia locală.
Pe lângă cele enumerate, considerăm că sunt la fel de importante și alte măsuri:
– Pregătirea și perfecționarea profesională a personalului: personalul din stațiunile balneare trebuie pregătit profesional pentru a oferi servicii de calitate și pentru a comunica eficient cu turiștii străini.
– Dezvoltarea infrastructurii digitale: prezența online a ofertelor stațiunilor balneare și a României, ca destinație de turism balnear, trebuie consolidată prin intermediul platformelor digitale și al rețelelor sociale.
– Asigurarea siguranței turiștilor: implementarea standardelor de siguranță și securitate în stațiunile balneare este esențială, pentru a crea un mediu sigur și confortabil.
În același timp, pentru a crește atractivitatea turismului balnear din România, este important ca mai multe stațiuni să obțină acreditarea de la casele de asigurări din Uniunea Europeană. Acest demers ar putea fi realizat prin:
– Îmbunătățirea infrastructurii și a dotărilor: Stațiunile balneare trebuie să se modernizeze și să ofere o gamă largă de tratamente și servicii de calitate.
– Asigurarea calității: Stațiunile balneare trebuie să implementeze un sistem de management al calității, care să fie conform standardelor europene.
– Promovarea: Stațiunile balneare trebuie să se promoveze pe piețele externe și să participe la târgurile internaționale de turism (SGG, 2019).
Obținerea acreditării de la casele de asigurări din Uniunea Europeană este o provocare serioasă, dar și o oportunitate importantă pentru stațiunile balneare din România de a-și crește competitivitatea pe piața turismului balnear, putând aduce beneficii semnificative stațiunilor balneare din țara noastră și ar putea contribui semnificativ la creșterea numărului de turiști străini care vizitează stațiunile noastre balneare.
Beneficiile acreditării:
Creșterea numărului de turiști străini: Acreditarea de la o casă de asigurări din Uniunea Europeană poate contribui semnificativ la creșterea numărului de turiști străini care vizitează o stațiune balneară.
Îmbunătățirea reputației: Acreditarea demonstrează că o stațiune balneară respectă standardele europene de calitate.
Creșterea veniturilor: Acreditarea poate duce la creșterea veniturilor din turismul balnear.
Procesul de acreditare poate fi costisitor, pentru stațiunile balneare și poate dura mai multe luni, iar criteriile de acreditare pot fi complexe și dificil de îndeplinit.
Recomandări:
Stațiunile balneare din țara noastră pot colabora între ele pentru a-și împărtăși experiențele și pentru a reduce costurile procesului de acreditare.
Guvernul poate sprijini stațiunile balneare în obținerea acreditării, prin oferirea de finanțare cu facilități, facilități administrative și promovarea stațiunilor balneare acreditate.
Pe lângă colaborarea cu casele de asigurări din țări ale UE, stațiunile balneare din România ar putea lua în considerare și colaborarea cu alte organizații și organisme. De exemplu, companiile de turism pot ajuta la promovarea stațiunilor balneare acreditate pe piețele externe. Asociațiile de turism pot oferi sprijin și consultanță stațiunilor balneare care doresc să obțină acreditarea. Organismele guvernamentale pot oferi finanțare și asistență tehnică stațiunilor balneare care doresc să obțină acreditarea.
Considerăm că inițiativa, aflată într-o fază avansată, pentru semnarea unui Protocol de colaborare instituțională între mai multe ministere, alte organizații guvernamentale, pe de o parte și organizații private ce activează în domeniul turismului balnear este de apreciat și nu putem decât să sperăm că, ulterior semnării acestui protocol, colaborarea efectivă dintre părțile semnatare va fi încununată de succes. Părțile care urmează a fi semnatare ale acestui protocol sunt: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Institutul Național de Recuperare Medicală Fizică și Balneoclimatologie, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism, Agenția Națională de Resurse Minerale, pe de o parte, din partea sectorului public și Organizația Patronală a Turismului Balnear din România, Asociația Națională a Stațiunilor Balneare și Balneoclimaterice din România, Asociația Română de Balneologie, Societatea Română de Reabilitare Medicală și Societatea Română de Medicină Fizică, de Recuperare și Balneoclimatologie, pe de altă parte, din partea sectorului privat și al mediului asociativ.
Protocolul respectiv are ca scop colaborarea interinstituțională între părți și ca obiectiv principal asigurarea eficacității și a coerenței demersurilor de dezvoltare a turismului balnear din România, astfel încât turismul balnear să se repoziționeze, la nivel național, să se promoveze mai eficient și să valorifice superior patrimoniul balnear al țării noastre, prin eforturile conjugate ale organizațiilor semnatare.
Sectorul ospitalității și turismului a fost neglijat, uneori chiar ignorat, de multe dintre guvernările din România, în ultimele trei decenii. În anumite perioade fost luată decizia de renunțare la existența unui minister dedicat exclusiv turismului, în cadrul guvernului, acest sector fiind gestionat, pe rând, fie de o Autoritate Națională pentru Turism, fie de un minister care a coordonat mai multe sectoare și domenii de activitate. Mai mult, a existat o perioadă când cuvântul turism pur și simplu nu s-a mai regăsit nici măcar în titulatura ministerului în structura căruia se afla, ceea ce reprezintă o dovadă evidentă a lipsei de interes pentru acest sector din partea guvernanților din perioada respectivă.
Dacă decidenții guvernamentali vor înțelege ce înseamnă efectul multiplicator al turismului, adică faptul că nu trebuie analizat doar aportul direct al acestuia la economia țării, exprimat în contribuția directă la formarea PIB și la crearea de locuri de muncă directe, ci și aportul acestuia indirect și cel indus în economie, atunci, prin măsuri adecvate, turismul va putea valorifica pe deplin resursele naturale și antropice, patrimoniul deosebit de care dispune România.
De asemenea, atunci când vom conștientiza pe deplin că turismul este și o importantă activitate de export, ce poate contribui consistent la echilibrarea soldului balanței comerciale a României, vor fi luate și măsurile necesare pentru atragerea de mai mulți străini în România, atât printr-o mai bună promovare a ofertei noastre turistice în străinătate, cât și prin măsuri de îmbunătățire a ofertei turistice din țara noastră.
Suntem oare pregătiți, noi, ca țară, să facem cu adevărat din turism o prioritate națională?
