Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Internațional „George Enescu”: „Impactul economic al Festivalului Enescu este semnificativ prin numărul mare de artiști și de turiști pe care îi aduce în România”

0
Dirijorul Cristian Macelaru, WDR Sinfonieorchester, © WDR/ Linn Records, Ben Knabe 

Interviu cu Cristian Măcelaru, director artistic al Festivalului și Concursului George Enescu

Festivalul Enescu este considerat cel mai mare proiect de marketing cultural al României. Din perspectiva dumneavoastră, cum influențează festivalul percepția internațională asupra țării noastre?

Cristian Măcelaru: În primul rând, România are cu ce să se mândrească în lume, deoarece este o țară care întotdeauna a pus un accent important pe artă, pe muzică clasică, iar Enescu, fiind într-un fel tatăl școlii din secolul XX a muzicii clasice în România, e foarte natural ca el să fie cel al cărui nume reprezintă un asemenea festival. Festivalul Enescu a ajuns la un nivel mondial prin felul în care atrage cei mai mari și cei mai importanți artiști care concertează pe scenele lumii. Îi atrage să vină în România pentru a participa la un festival care pune în lumină această dedicație pe care noi, românii, o avem față de muzica clasică, de cultură, și de artă. Felul în care festivalul prezintă această imagine a țării noastre în afara granițelor este un lucru foarte frumos, un lucru cu care, într-adevăr, ne putem mândri.

Care sunt principalele beneficii economice ale Festivalului Enescu pentru București și pentru comunitățile locale din România?

Cristian Măcelaru: Desigur, impactul economic pe care festivalul îl are în viața țării, nu numai în viața orașului București, dar și în viața țării întregi, este semnificativ, deoarece, împreună cu acești aproximativ patru mii de artiști care vin și care participă în festival, sunt foarte mulți turiști care vin. Am întâlnit oameni din Australia, din America, din Israel, de peste tot din lume, care vin la festival, deoarece noi prezentăm lucruri inedite, nu numai pentru România, dar și pentru tot globul. Acei oameni care caută să descopere și să audă live astfel de evenimente vin în România, participă în România și astfel crește cunoașterea României, iar impactul economic este semnificativ. Cum am spus, cei patru mii de artiști care vin sunt cazați la hotelurile din țară, mănâncă trei mese pe zi la un restaurant, acolo, în orașul în care sunt, apoi ei atrag alți turiști. Cei care cunosc despre Festivalul Enescu revin în România, pentru că descoperă o țară atât de bogată în folclor, bogată în cultură, în lucruri extraordinar de frumoase, pe care noi poate că, văzându-le în fiecare zi, nu le mai apreciem atât de mult. De asemenea, cunosc foarte mulți artiști care au venit la festival, au participat, apoi s-au reîntors în România ca turiști, pentru că au descoperit o țară atât de frumoasă și de interesantă, iar acest impact economic este semnificativ.

Cum contribuie festivalul la dezvoltarea turismului cultural și la creșterea numărului de vizitatori internaționali?

Cristian Măcelaru: Impactul festivalului asupra turismului, prin felul în care promovează România, este imens, deoarece festivalul, are acești ambasadori, care vorbesc despre ceea ce au descoperit în România. Mii și mii de artiști, ani și ani de-a rândul, iau cu ei și duc, când pleacă de la festival, această dorință de a se reîntoarce, de a vizita România ca turiști, de a petrece o vacanță în România. Acesta cred că este un impact foarte important și fiecare artist care vine în România devine un mic ambasador pentru frumusețea României, pentru bogăția culturală a României, iar festivalul în sine devine, apoi, un magnet important și pentru cei care își doresc să se reîntoarcă pentru a descoperi toate lucrurile pe care noi le prezentăm.

În ce mod festivalul atrage investiții în infrastructura culturală și turistică?

Cristian Măcelaru: Investițiile pe care festivalul le face în infrastructura culturală din România, sunt, de asemenea, foarte importante, pentru că festivalul, lucrând cu mulți artiști care sunt obișnuiți cu un anumit nivel la care ei să poată colabora, a împins și continuă să împingă festivalul spre a se dezvolta, a căuta și a crea posibilități de lucru pentru artiștii care vin. În Sala Palatului, de exemplu, la fiecare ediție a festivalului, continuăm să regândim și să refacem felul în care scena este folosită, felul în care oamenii din sală aud artiștii care concertează pe scenă, deoarece trebuie să modificăm sunetul, trebuie să modificăm percepția contextului în care muzicienii se află pe scenă și, de aceea, este o investiție semnificativă, dar o investiție necesară și importantă în ceea ce facem. Totodată, felul în care festivalul conduce aceste negocieri cu artiștii care vin, aceste contracte, devine și o cultură pe care o absorbim în România, pentru că sunt apoi aceste cunoștințe care constituie un rezultat al negocierilor, al înțelegerilor cu alți artiști și putem să învățăm foarte multe lucruri în felul în care noi apoi să creăm un context mai bun, mai direct, pentru artiștii din România. Acest schimb de experiențe, de opinii, care se face întotdeauna în festival între muzicienii care vin din afara țării și muzicienii locali, este un lucru foarte important, pentru că învață unii de la ceilalți ce fel de experiențe au, cum se desfășoară munca într-o țară diferită, care sunt standardele care se impun. Din ceea ce învățăm, deja, am văzut multe schimbări care s-au făcut în orchestrele din țară, în infrastructura culturală, lucruri care au fost învățate și descoperite pur și simplu din acest schimb de idei, de opinii între muzicienii invitați și cei care sunt gazdă. De aceea, este important ca artiștii să colaboreze, să aibă întâlniri, să aibă cunoștințe, să descopere cum putem face ceea ce facem, cum putem cânta muzica pe care o cântăm într-un context și într-un spațiu mai atractiv, mai sănătos, pentru noi, artiștii. Acest lucru este facilitat foarte mult de felul în care festivalul deschide multe dintre întâlniri, precum și de prezența multitudinii artiștilor străini care vin. Atunci se creează o deschidere naturală pentru o colaborare mai strânsă.

Există o strategie clară prin care Festivalul Enescu promovează România ca destinație culturală de top la nivel global?

Cristian Măcelaru: Desigur, avem o strategie foarte bine definită pentru a promova Festivalul George Enescu în afara țării. Sunt multe modalități prin care promovăm, ori online, ori în print. Eu, personal, am dat și continui să dau foarte multe interviuri, vorbesc cu presa. Suntem în spații publice în care promovăm festivalul, promovăm concursul George Enescu, iar acest lucru este foarte important, pentru că avem o competiție pentru a atrage un public cât mai numeros, cât mai important și pentru a arăta unei lumi întregi ceea ce creăm în România, ce facem. Eu sper, personal, să îi atragă pe acești oameni să vină în România, să asculte un concert, să mănânce o sarma și să rămână apoi în România, să viziteze și celelalte lucruri frumoase care există la noi.

Cum influențează prezența unor artiști de renume internațional imaginea României pe scena culturală mondială?

Cristian Măcelaru: Prezența unor artiști de renume mondial este foarte importantă pentru Festivalul Enescu, nu numai pentru că ascultătorii din România care vin la concert se pot întâlni într-adevăr cu o Martha Argerich sau cu un Zubin Mehta, dar este și important deoarece aceste nume și această constelație sunt prezentate cu ocazia festivalului la o intensitate care permite să poți vedea foarte mulți artiști extraordinari într-un timp limitat, într-un timp strâns. Aceasta ne oferă avantajul de a putea promova festivalul în așa fel, încât oamenii din afară să fie atrași, iar imaginea festivalului în sine, prin faptul că putem atrage artiști de un asemenea nivel, continuă să crească și să devină tot mai importantă. Acest lucru, eu îl văd ca un beneficiu de imagine complet și pentru România, și pentru publicul din România.

Ce impact are festivalul asupra economiei locale, inclusiv asupra industriei ospitalității, transportului și comerțului?

Cristian Măcelaru: Așa cum am spus și mai devreme, impactul, din punctul de vedere al economiei hoteliere, al ospitalității, este semnificativ, deoarece, cu fiecare artist care vine la festival, ne gândim și la mesele pe care le mănâncă în fiecare zi, la nopțile de hotel, la infrastructura pe care oaspeții o folosesc, la care contribuie. Acest lucru este semnificativ, nu este micuț, dacă ne gândim la cei patru mii de artiști care vin, la taxele de aeroport care se plătesc, la taxele locale, la contribuțiile care se fac în economia locală; sunt chiar sume astronomice! Acest lucru este un plus în afara contribuției culturale, contribuției de nivel spiritual, pe care acești artiști o aduc în România. Este, de fapt, o latură care se dezvoltă foarte frumos și foarte natural, în afara scopului festivalului în sine, deoarece festivalul, menirea festivalului, este aceea de a promova muzica lui Enescu și de a aduce o valoare spirituală în România prin muzica clasică pe care o creăm. Valoarea economică este, într-un fel, tangențială cu valoarea spirituală pe care o aducem, este un produs separat, dar foarte important.

Considerații că Festivalul Enescu poate fi un model de succes pentru alte inițiative culturale care doresc să aibă un impact economic semnificativ?

Cristian Măcelaru: Sper și doresc ca Festivalul Enescu să devină un model și pentru alte instituții care vor să aibă un impact similar asupra economiei. În general, este important de văzut impactul economic pe care îl are sectorul cultural al țării noastre (de fapt, al fiecărei țări). Într-un fel, este ușor să ne uităm și e ușor de văzut ce impact real, economic, îl are sectorul cultural peste tot în lume. Cred că ar fi un exercițiu extraordinar ca să putem să vedem și să ne inspirăm din impactul direct pe care sectorul cultural poate să-l aibă – că este o filarmonică sau că este o operă, un teatru, un balet, toate aceste instituții culturale contribuie la un impact semnificativ economic, pozitiv în țara în care se desfășoară.

Cum poate fi optimizată finanțarea festivalului pentru a asigura sustenabilitatea și creșterea impactului său economic?

Cristian Măcelaru: Cu cât finanțarea festivalului se extinde, cu atât numărul celor care sunt implicați în crearea festivalului și interesul lor pentru succesul festivalului cresc. De aceea, este important să găsim și modalități prin care sectorul privat să contribuie la creșterea festivalului, la dezvoltarea lui și la existența lui viitoare. Astfel ei se simt implicați și sunt doritori pentru succesul festivalului, iar acest lucru este foarte important, pentru că, într-un final, nu numai banii sunt cei care creează festivalul, ci și dorința și implicarea pe care noi, fiecare, personal, o avem. Pentru mine, este o relație foarte strânsă între felul în care noi dorim să oferim ceva din ceea ce suntem și ceea ce putem oferi pentru crearea festivalului. Nu putem să lăsăm numai guvernul să aibă responsabilitatea completă. De aceea, este importantă fiecare persoană care contribuie, într-un fel sau altul, cu ceea ce poate pentru a crea un festival cu care toți să ne mândrim.

Există planuri pentru extinderea colaborării internaționale, astfel încât Festivalul Enescu să devină un punct de referință și mai puternic în industria globală a muzicii clasice?

Cristian Măcelaru: În viitor, accentul îl vom pune pe calitatea prezentărilor în festival și pe proiectele inedite global care se fac. Sunt lucruri care există, deja, în festival și care vor determina în continuare succesul mondial al festivalului. Pentru mine, lucrul cel mai important este acela de a crea un festival inedit, nu numai pentru România, dar și un festival inedit pentru toată lumea.


Dirijorul Cristian Măcelaru, câștigător al premiului GRAMMY®, este directorul muzical desemnat al Orchestrei Simfonice din Cincinnati, director artistic al Festivalului și Concursului George Enescu, director muzical al Orchestrei Naționale a Franței, director artistic și dirijor principal al Orchestrei Simfonice Mondiale a Tineretului din cadrul Centrului Interlochen pentru Arte, director muzical și dirijor al Festivalului de Muzică Contemporană Cabrillo și dirijor principal al Orchestrei Sinfonice WDR din Köln, unde va ocupa funcția în sezonul 2024/25 și va continua ca partener artistic pentru sezonul 2025/26.
În 2020, a primit un premiu GRAMMY® pentru dirijarea înregistrării Concertului pentru vioară de Wynton Marsalis, casa de discuri Decca Classics, cu Nicola Benedetti și Orchestra din Philadelphia. Cea mai recentă lansare a sa este Simfoniile lui Enescu și două Rapsodii Române cu Orchestra Națională a Franței, lansate la Deutsche Grammophon.