Indicele „Teamă și Lăcomie” (Fear & Greed) a atins valoarea de 78, ajungând în zona de „Lăcomie extremă” („Extreme Greed”) pentru prima dată în 2025. Acesta reflectă ceea ce se întâmplă pe piețe: euforia a înlocuit prudența, iar impulsul pozitiv a preluat controlul. Dar se apropie termenul limită de 9 iulie, care ar putea declanșa aplicarea tarifelor vamale majorate anunțate de Donald Trump. Ce se va întâmpla după aceea?
În mai puțin de trei luni, indicele S&P 500 a înregistrat o inversare completă a sentimentului. Punctul de inflexiune a fost atins pe 9 aprilie. De atunci, am asistat la o redresare amplă, dar inegală, tehnologia fiind din nou principalul motor. Dar se apropie data de 9 iulie, când expiră pauza de 90 de zile pentru multe tarife vamale aplicabile anumitor țări. Se preconizează că Statele Unite vor începe să notifice partenerii comerciali cu privire la majorările tarifare, majoritatea noilor tarife urmând să intre în vigoare la 1 august. Aceste tarife ar putea varia între 10% și 70% pentru anumite importuri, în funcție de țară și de categoria de produse. Țările care nu au încheiat noi acorduri comerciale cu SUA vor fi probabil afectate de creșteri semnificative ale tarifelor vamale.
Până în prezent, doar câteva acorduri, precum cele cu Regatul Unit și Vietnam, au fost finalizate. Noile tarife vamale vor perturba probabil lanțurile de aprovizionare globale, în special în Asia, unde țări precum Japonia, Coreea de Sud și Singapore ar putea fi afectate de costuri noi, semnificative. Trump a postat deja pe rețelele de socializare că intenționează să impună tarife vamale de 25% Japoniei și Coreei de Sud. Companiile ar putea fi nevoite să își adapteze strategiile de aprovizionare și producție, ceea ce ar putea necesita timp și resurse considerabile.
Cu toate acestea, recentele acorduri comerciale ale SUA nu conduc neapărat la reducerea tarifelor vamale. În schimb, administrația Trump impune un tarif minim universal de 10%, cu rate specifice fiecărei țări, care sunt adesea semnificativ mai mari. Țările asiatice sunt vizate în mod special datorită proximității lor față de China și a accentului pus de administrația americană pe reducerea transbordării, practica de transportare a mărfurilor chinezești prin țări terțe pentru a evita tarifele directe. Această abordare vizează aplicarea unor norme de origine mai stricte și eliminarea breșelor în acordurile comerciale de lungă durată.
Noul acord comercial dintre SUA și Vietnam ilustrează această politică în acțiune. Acesta servește ca test pentru aplicarea „normelor de origine”, menite să împiedice evaziunea tarifară prin transbordare.
Conform concluziilor unui studiu realizat de firma de consultanță McKinsey, pe fondul tensiunilor comerciale dintre SUA și China, companiile ar putea să-și reorganizeze aprovizionarea către furnizori alternativi. Însă, dacă nu vor putea face acest lucru, companiile ar putea reduce achizițiile, înlocui produsele importate cu altele similare sau crește producția internă. Aceste alternative necesită o combinație de resurse, know-how și timp.
Iar cele trei săptămâni până la 1 august ar putea fi insuficiente. Economiștii avertizează că tarifele vamale mai mari vor fi probabil transferate consumatorilor americani, ceea ce ar putea alimenta inflația și exercita presiuni asupra bugetelor familiilor. Dar vor exista și efecte asupra companiilor.
Producătorii de automobile japonezi și coreeni ar putea fi afectați de tarife de până la 35 %, ceea ce i-ar obliga să-și regândească operațiunile din SUA sau să majoreze prețurile. Exporturile americane ar putea întâmpina noi bariere, în special către UE, care negociază în prezent nivelurile tarifelor, oferind un tarif universal de 10%, față de tariful de 17% pentru exporturile de produse agricole și alimentare propus de administrația Trump. Lanțurile de aprovizionare pentru produse electronice, mașini și bunuri de consum vor fi perturbate, unele companii anunțând deja planuri de relocare a producției în SUA. Dar acesta este un proces îndelungat, care nu va putea preveni un impact negativ, pe termen scurt, asupra afacerilor.
România ar putea fi afectată și ea, ca parte a UE. În 2024, exporturile de bunuri românești către Statele Unite au fost evaluate la 2,2 miliarde de dolari, reprezentând 2,5% din totalul exporturilor țării, potrivit Amcham. Acest lucru a poziționat SUA pe locul 12 în topul destinațiilor pentru exporturile românești. Aproape jumătate din valoarea exporturilor provenea din produse industriale, inclusiv mașini și echipamente de transport. Alte categorii importante includ îmbrăcămintea, mobilierul și instrumentele.
În absența unui acord, UE și alți parteneri importanți vor răspunde probabil cu propriile tarife, escaladând tensiunile comerciale și conducând la potențiale dispute prelungite. Ca urmare, creșterea comerțului mondial ar putea încetini. Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a prevăzut în raportul său din aprilie o contracție de -0,2% a comerțului cu mărfuri în 2025 – în scădere de la +2,9% în 2024 – urmată de o creștere de 2,5% în 2026, reflectând slăbirea cererii globale. În același timp, creșterea comerțului cu servicii comerciale e preconizată să încetinească la 4,0 % în acest an, de la 6,8 % anul trecut, înainte de a crește ușor la 4,1 % anul viitor.Situația este fluidă. Cu toate acestea, așa cum am văzut și în trecut, administrația Trump ar putea prelungi termenele sau negocia derogări pentru anumiți parteneri, dar actuala imprevizibilitate va afecta probabil investițiile, planurile de afaceri și piețele financiare.
