Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB) răspunde întrebării ce trebuie să știe consumatorii care ajung în executare silită, dezbaterea asupra acestui subiect reprezentând tema unui nou episod al podcastului reunind specialiști în domeniu. În dialog se află Andrei Vieru, director monitorizare executare silită retail, Banca Transilvania; Bogdan Dumitrache, executor judecătoresc; Norel Moise, moderator, redactor-șef, Piața Financiară.
Executarea silită: procese în instanță sau negociere cu banca? Dosare de executare soluționate amiabil la CSALB
Întârzierea plății ratelor îl poate duce pe consumator în situația de a fi executat silit. Dacă datoria neplătită ajunge la un executor judecătoresc, acesta va pune poprire pe conturi și salarii, se va recurge la executare silită mobiliară sau imobiliară (în funcție de bunurile debitorului) și i se vor imputa consumatorului costurile procedurii de executare, care includ onorariile executorului, avocaților și evaluatorilor, contravaloarea notificărilor, somațiilor, adreselor trimise către bănci pentru înființarea popririi, cheltuieli de transport. Cea mai bună strategie pentru consumatorii aflați în această situație rămâne dialogul cu banca, direct sau prin intermediul CSALB. Recomandările au fost făcute în cadrul podcastului organizat de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).
Specialiștii invitați în podcast sunt: Andrei Vieru, director Monitorizare Executare Silită Retail, Banca Transilvania și Bogdan Dumitrache, executor judecătoresc, într-o discuție moderată de Norel Moise, redactor-șef Piața Financiară.
Al 5-lea sezon al Podcasturilor CSALB abordează o tematică inspirată din tipologia cererilor de negociere cu băncile pe care consumatorii le trimit către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar: carduri și plăți, creditele bancare, fraudele, executările silite, instanță vs soluționare alternativă, economisire și investiții. Întâlnirile găzduite de CSALB reunesc în acest an specialiști ai sistemului bancar, brokeri de credite, executori judecătorești, specialiști în antifraudă etc. Dezbaterile sunt moderate de analiști financiari, lectori în educație financiară și jurnaliști reputați din presa economică. Ne propunem ca prin dezbaterile din acest an să oferim consumatorilor instrumentele necesare pentru gestionarea și protejarea finanțelor personale într-un context macroeconomic imprevizibil.
Norel Moise, redactor șef Piața Financiară, moderator: „Consumatorii nu trebuie să întârzie achitarea ratelor la credite cu mai mult de 90 de zile, deoarece în acel moment creditul este adus la scadență anticipată, iar banca poate să înceapă demersurile de recuperare a creanței sale prin executare silită. Consumatorii trebuie să inițieze dialogul cu banca sau să se adreseze CSALB, unde pot agrea o înțelegere pentru plata sumelor restante, care vor include și cheltuielile de executare, din păcate. Oamenii trebuie să știe că în termenul de 90 de zile nu trebuie să evite încercările băncilor de a-i contacta, pentru că tocmai în acest lucru poate sta rezolvarea situației lor. După cele trei luni de neplată, consumatorul nu mai poate achita creditul în rate, ci este dator cu toată suma restantă către bancă. Un motiv în plus ca oamenii să știe cine sunt creditorii. De multe ori băncile aplică doar măsura popririi conturilor, dar creditori pot fi și alte instituții (ANAF, de exemplu). După cele 90 de zile de întârziere datoria poate fi vândută de creditor către firme de recuperare a creanțelor (situație în care dispare posibilitatea soluționării prin intermediul CSALB) sau poate fi formulată o cerere de recuperare a creanței către un executor judecătoresc. Ce soluții mai au consumatorii care ajung în executare silită?”
Andrei Vieru, director Monitorizare Executare Silită Retail și Valorificare Active, Banca Transilvania: „În ultimii ani numărul celor care ajung în executare silită scade constant. Sunt mulți clienți care înțeleg cum funcționează produsele bancare, dar sunt și oameni care, din păcate, nu sunt familiarizați cu plățile sau cu produse bancare precum cardurile de credit sau creditele de nevoi personale. Lipsa de cunoștințe financiare a debitorilor este unul dintre motivele pentru care se ajunge la executare silită. Pentru cei care ajung în executare silită ar fi foarte utilă o comasare a procedurilor pentru ca acestea să nu mai dureze atât de mult. Sunt procese de executare care durează 10-12 ani, acolo unde debitorul a formulat contestație la executare și a reușit să obțină suspendarea procedurii. Profilul debitorului care ajunge în executare silită este în proporție de 58-60% al unui bărbat din mediul rural care are datorii relativ mici, de 40-50 de mii de lei, rezultate din carduri de credit sau credite de nevoi personale fără garanții. Creditele cu expuneri mari ajung tot mai rar la executare.
Cei care ajung, din păcate, în această situație au la dispoziție două scenarii. Unul în care consumatorul poate fi activ în executarea silită, în sensul în care este interesat de ceea ce se întâmplă cu datoria lui și vrea să aibă un dialog cu creditorul și cu executorul. Există și scenariul în care consumatorul este pasiv și nu îl mai interesează ce se întâmplă cu creanța, cu popririle și cu faptul că activele pe care le are în patrimoniu pot fi valorificate. Noi îi încurajăm pe debitori să vină la negocieri cu banca sau să se adreseze CSALB, locul unde ne putem pune la masă, împreună cu conciliatorii CSALB și putem găsi o soluție în condiții amiabile. Nimeni nu dorește să scoată la vânzare bunurile mobile sau imobile ale debitorilor. Reamintim că se pot face angajamente de plată în executare silită, chiar dacă nu pe o durată atât de mare cum era prevăzut inițial în contractul de credit. Dialogul aduce numai beneficii! Anul trecut au fost în creștere cazurile pe care le-am gestionat prin intermediul conciliatorilor CSALB. Sperăm ca anul acesta să avem un număr și mai mare de concilieri cu consumatorii în cadrul CSALB.”
Bogdan Dumitrache, executor judecătoresc: „O schimbare de paradigmă în acest domeniu este că executarea silită nu mai este percepută ca o secvență ireversibilă și un drum fără întoarcere în cazul debitorilor. Cu cât negocierea cu banca începe mai devreme (direct sau prin intermediul CSALB), cu atât cheltuielile de executare vor fi mai mici și suspendarea executării mai ușor de făcut. De exemplu, inițierea dialogului trebuie făcută înainte de achitarea de către creditor a onorariului către executor, a onorariului expertului evaluator și a costurilor legate de publicitatea imobiliară sau de publicitate a licitației. La costurile de executare se adaugă costurile raportului de evaluare a bunurilor mobile sau imobile, în vederea demarării ședințelor de licitație în care ar trebui valorificate acele bunuri. Dacă există suspiciunea că debitorul poate deteriora unele bunuri înainte de valorificare, se adaugă și costuri de depozitare a acestora. Așadar, costurile executării silite nu se rezumă doar la plata restanțelor și penalităților pentru ratele neachitate, ci sunt mult mai mari.
După ce executorul deschide procedura, foarte frecvent se recurge la înființarea popririi, care acum se face fără somație. Practic, sunt blocate veniturile pe care debitorul le are. Odată cu executarea silită, salariul poate fi reținut în proporție de o treime. Dacă sunt mai mulți creditori se poate ajunge chiar la reținerea a 50% din venituri.
Partea bună este că în orice moment creditorul (banca, în acest caz) poate cere suspendarea executării. Acest lucru nu se va întâmpla dacă debitorul face contestație la executare și încearcă suspendarea executării pentru a câștiga timp. Sunt instanțe în care doar contestația la executare se judecă într-un an sau chiar mai mult. Oamenii trebuie să știe că și în situația în care executorul a comis unele abateri care sunt sancționate de instanța de executare, asta nu înseamnă că debitorul a scăpat de datorie. În momentul în care debitorul obține aceste victorii de etapă, el s-a putea să fie tentat să abandoneze cartea negocierii. În aceste condiții, nici banca, dacă are de a face cu asemenea rezistență, nu va mai fi dispusă la negociere.
Nu în ultimul rând, suspendarea executării silite presupune o cauțiune. Dar faptul că debitorul depune cauțiunea nu îi garantează că judecătorul va admite cererea de suspendare a executării până la soluționarea contestației. Concluzia este că hărțuirea judiciară nu rezolvă problema debitorului în cazul unei executări, ci deschiderea spre dialog e soluția.”
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Cazurile soluționate prin conciliere în cadrul CSALB vizează atât probleme pe care consumatorii le anticipează și le rezolvă din timp, cât și situații în care consumatorii au amânat prea mult găsirea unei soluții și au ajuns la executare silită sau la procese în instanță. În prima jumătate a acestui an 7 dosare de executare silită au fost negociate în cadrul CSALB, iar în tot anul 2024 am avut 9 astfel de cazuri.
În primele șase luni ale anului au fost închise 39 procese în instanță, pentru că băncile și consumatorii au dorit și au reușit să găsească o soluție amiabilă în cadrul CSALB. Aceste situații arată disponibilitatea băncilor de a găsi soluții, chiar și în ceasul al 12-lea, după ce conturile au fost poprite, de exemplu. Deoarece aceste demersuri de executare silită durează mult și sunt costisitoare pentru ambele părți aflate în litigiu, în cadrul CSALB se pot găsi formule de eșalonare a datoriei pe baza unui angajament de plată, se poate obține o diminuare a costurilor și penalităților de întârziere și chiar se poate suspenda executarea silită. Cu toate acestea, consumatorii trebuie să știe că este foarte dificilă acceptarea negocierii de către bancă după începerea demersurilor de executare silită, deoarece în relația consumator-bancă a intervenit și executorul, iar costurile de executare sunt o piedică în plus în rezolvarea situației critice.
Din cele 1.464 de cereri înregistrate de CSALB în prima jumătate a anului, 1.095 au fost adresate băncilor, iar 369 vizează diferite aspecte ale relației consumatorilor cu IFN-urile. Astfel, ponderea cererilor adresate băncilor prezintă o creștere față de prima jumătate a anului trecut, de la 70% la 75% din total. În același timp, observăm scăderea la jumătate (de la 669 în S1 2024, la 321 în S1 2025) a cererilor de ștergere a înregistrărilor din Biroul de Credit, care nu pot face obiectul unui dosar de negociere prin intermediul CSALB, ci sunt soluționate direct de către părți sau clasate. Reamintim că cererile care au ca obiect probleme referitoare la Biroul de Credit, programul Prima Casă sau creditele cesionate sunt în majoritate clasate deoarece în fiecare dintre aceste cazuri există legislație specială aplicabilă, iar marjele reale de negociere sunt foarte limitate sau inexistente.”
CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul http://www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 16 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).
