Adrian Izvoranu,
vicepreședintele Patronatului Român
România traversează o perioadă de dezechilibru fiscal, stagnare economică și tensiuni sociale. „Programul de guvernare Bolojan” se prezintă pretențios ca vrând să fie o „reformă” fiscală și administrativă dar, foarte departe de a fi așa ceva, lipsit de o analiză de impact riguroasă, de o logistică și de o capacitate de implementare adecvate, în absența impardonabilă a unei viziuni strategice de dezvoltare, aceasta eșuează într-o listă incoerentă de măsuri rudimentare, mai degrabă păgubitoare decât de folos.
O foarte sumară analiză critică a programului Bolojan:
- În domeniul fiscalității, programul propune creșteri de TVA, accize, impozite pe dividende și o lungă lestă de alte impozitări neinspirate. Or, o analiză a curbei Laffer generată de măsurile expuse sugerează o depășire a punctului optim de impozitare ceea ce duce evident la o scădere semnificativă a veniturilor colectate. De exemplu, în cazul în care TVA-ul este majorat excesiv, consumatorii (ale căror venituri sunt înghețate sau chiar diminuate) și-ar reduce evident cheltuielile, ceea ce ar afecta negativ economia și ar diminua considerabil veniturile fiscale;
- în domeniul Administrației – reducerea personalului și a instituțiilor, fără nicio evaluare, fie și sumară, fără analize de flux și arhitectură HR, ignoră grav impactul social și funcțional al acestei măsuri primitive. În lipsa reformelor structurale, reducerea severă a personalului cu păstrarea aceluiași volum de sarcini duce la o scădere a eficienței și la o creștere a presiunii asupra angajaților rămași cu grave consecințe, cel puțin pe calitatea livrabilelor.
- în domeniul Politicilor sociale – prin tăierile de-a valma a unor beneficii, unele bine justificate de politici sociale inspirate, și condiționările dure nu fac decât să crească riscul de sărăcie, tentația emigrării și să adâncească polarizarea socio-economică. De exemplu, eliminarea subvențiilor pentru încălzire în timpul iernii poate duce la situații dramatice pentru familiile cu venituri mici, care nu își vor putea permite să-și încălzească locuințele. De asemenea, reducerea ajutoarelor pentru tinerele mame, pentru elevi și studenți, pentru persoanele cu dizabilități poate avea un impact devastator asupra calității vieții acestora, limitându-le accesul la servicii esențiale și la o viață decentă; Economia socială ca posibilă resursă complementară și care nu afectează cheltuielile publice continuă să fie o mare necunoscută pentru premierul român.
- în domeniul Investițiilor lipsa oricărei strategi legată de valorificarea superioară a multiplelor resurse interne se ignoră lamentabil imensul potențial agricol, mineral, forestier, energetic, turistic în general și balneo-climatelic în special, și chiar potențialul uman, autohton (incluzând diaspora). Finanțările din fondurile publice guvernamentale și europene sunt în continuare alocate fără discernământ (pe principiul stupid al primului sosit/servit) în lipsa unei viziuni proiective naționale coerente, elaborate de specialiști și chiar materializată printr-o lege specială;
- incapacitatea totală de a înțelege și acționa profitabil în contextul relațiilor internaționale practicând neinspirate măsuri izolate, dezordonate, populiste și evident contraproductive. Evidenta inabilitate comportamentală în contextul confruntărilor fiscale globale, necunoașterea și neînțelegerea tendințelor erei post industriale și a altor schimbări majore de toate felurile, face România … invizibilă pe harta noilor și marilor proiecte economice și comerciale și oricum neinteresantă pentru investitorii mici sau mari, străini sau autohtoni.
Analiza efectului evoluției cotelor de impozitare prin aplicarea curbei Laffer
Curba Laffer arată că există un punct optim de impozitare în care veniturile fiscale sunt maxime. Dacă taxele sunt prea mari, descurajează munca și investițiile, iar în consecință, veniturile scad.
Simulare de impact fiscal (2025–2027)
| Nivel fiscalizare | PIB estimat | Venituri fiscale | Efect |
| 27% (actual) | 1.700 mld. lei | 460 mld. lei | Status quo |
| 30% (optim) | 1.800 mld. lei | 540 mld. lei | Maxim eficient |
| 33%+ (excesiv) | 1.750 mld. lei | 577 mld. lei | Risc de evaziune |
| 35%+ (recesiv) | 1.700 mld. lei | 510 mld. lei | Pierdere netă |
Concluzie: România riscă să depășească punctul optim de impozitare, cu efecte negative asupra conformării fiscale voluntare și a creșterii economice. Nu numai că nu rezolvă punctual problema deficitului dar și dacă ar reuși asta costurile social-economice propuse sunt imense, comparabile cu efectele unui război. Acceptanța fiscală (respectiv capacitatea reală de susținere și gradul de conformare voluntară la politicile fiscale) este un indicator macroeconomic esențial în formularea opțiunilor de finanțare pentru politicile publice dar absolut necunoscut și deci neauzit în discursul și activitatea guvernamentală. Față de toate cele sumar exprimate mai sus putem conchide fără șansa erorii, că opțiunea programatică propusă de guvernul Bolojan este nu dar o jalnică dovadă de diletantism dar și o extrem de periculoasă premisă a unei iminente și aproape irecuperabile prăbușiri economice.
Propunem un model economic alternativ: „România Productivă și Incluzivă”
Modelul pe care-l propun constă într-o reformă economică echilibrată, orientată spre stimularea producției interne, valorificarea resurselor naționale și consolidarea capitalului uman. Se bazează pe cinci piloni strategici:
1. Fiscalitate inteligentă
Principalele măsuri propuse:
- TVA diferențiat: 0% pentru producția agroalimentară gospodărească (exemplu Regatul Unit al MB) și economia socială astfel înregistrată, (necesită lege specială, înlocuirea celei în vigoare), 5% pentru alimente de bază (integral pentru producția internă, energie și alte esențiale (incluzând sănătatea și cultura. Exemplu Franța 5,5%, Germania 7%, Italia 4%), 9% pentru construcții (altele decât rezidențiale), pentru necesar-opționale ș.a, 19% standard (integral pentru importuri)
- Reducerea (chiar anularea) impozitului pe profit reinvestit cu condiția integrării în capital (Exemplu Estonia)
- Credit (garantat de stat și/sau fiscal) pentru digitalizarea IMM-urilor (management, producție, servicii și conducere procese) Aș remarca aici programul spaniol “ICO – Garantia Digital” care acordă credite de până la 500.000 Euro cu 80% garanție statală sau cel american SBA7 care oferă 5 mil USD cu 75-80% garanție statală) abordări incomparabile ca valoare, procedură și eficacitate cu formulele stranii, birocratice și anevoioase care se mimează la noi risipind fără finalitate chiar și modestele alocări.
- Automatizarea ANAF cu utilizarea inteligenței artificiale dinamice pentru combaterea evaziunii (vezi modelul eston de simplificare și costuri de administrare)
Practici (modele funcționale) internaționale:
Irlanda: cotă unică de 12,5% pe profit, atrage investiții masive în IT și farmaceutice
Estonia: taxează doar profiturile distribuite, stimulând majorarea capitalului și investițiile în dezvoltare
Impact estimat:
- Creștere a conformării fiscale cu 2–3 puncte procentuale (asta ar însemna un plus de 36-54 mld. Lei, anual fără modificări suplimentare de taxe ci doar măsuri de: Simplificare administrativă, Digitalizare ANAF, Stimulente pentru conformare voluntară, Predictibilitate fiscală
- Creștere a investițiilor private cu 10–15% în 3 ani
2. Reindustrializare locală
Măsuri propuse:
- Fonduri dedicate pentru procesarea agroalimentară, forestieră și a mineralelor, emancipare energetică locală cu valorificarea resurselor naturale (helio/eoliene) și regenerabile (biomasă agricolă și forestieră)
- Parteneriate public-private pentru unități de colectare și procesare locale și regionale
- Sprijin pentru clustere agroalimentare și industriale locale, cooperative de producție și consum
Practici (modele funcționale) internaționale:
Finlanda: uzina Nokian Tyres de la Oradea – prima fabrică fără emisii de carbon, investiție de 650 mil. euro
Germania: programul „Industrie 4.0” a digitalizat IMM-urile industriale și a creat rețele regionale de producție
Suedia: lanțul comercial național STORA Coop (cooperativă națională de consum – inițiativă și investiție privată, publică cu cea mai mare cotă de piață în sector și care operând în regim non-profit reprezintă debușeul excelent pentru toți micii producători agroalimentari din Suedia)
Impact estimat:
- Creștere a ponderii industriei în PIB de la 19% la 23% până în 2030
- Crearea a peste 200.000 locuri de muncă în zonele rurale și monoindustriale
3. Capital uman și demografie
Măsuri propuse:
- Credit fiscal pentru angajarea tinerilor și repatriați
- Burse și stimulente la angajator/formator pentru formare profesională în meserii deficitare
- Rețea de centre de învățare pe tot parcursul vieții (portal național de e-learning )
- Practici (modele funcționale) internaționale:
Danemarca: sistemul „flexicurity” combină protecția socială cu formarea continuă
Polonia: programul „Return to Poland” oferă stimulente fiscale pentru repatrierea specialiștilor
Impact estimat:
- Rata de ocupare +3% până în 2028
- Scădere a migrației nete cu 30% în 5 ani
4. Investiții strategice
Măsuri propuse:
- Fond suveran pentru industrii-cheie (agroalimentare, energie, farmaceutice, turism balneo climatelic etc.)
- Co-finanțare pentru proiecte verzi și digitale, siguranța locuirii, amenajare hidrografică, transport multi-modal
- Programe private de reconstrucție și relansare economică a unor zone (unele cu îndelungată tradiție și brand) prin proceduri inovative supravegheate de autorități publice pentru eliminarea riscurilor speculative sau dolosive. Exemplu: Stațiuni de turism și tratament ca Herculane ș.m.a pot fi readuse la viață prin programe cu finanțare privată și supraveghere publică de tip “time sharing” după modelul spaniol “Costa del Sol”
- Atragerea de investiții străine (directe sau de preferat de portofoliu) prin înființrea și administrarea de zone economice speciale
- Practici (modele funcționale) internaționale:
Suedia: fondul de investiții publice care susține startup-uri verzi și deep-tech
Impact estimat:
- Creștere a investițiilor publice și private la 25% din PIB
- Exporturi industriale +20% până în 2030
5. Piață internă și consum
Măsuri propuse:
- Etichetare „Produs în România” și achiziții publice locale
- Campanii de educare a consumatorilor și promovare a produselor românești
- Sprijin pentru lanțuri scurte de aprovizionare și cooperative de producători
Practici (modele funcționale) internaționale:
Franța: campania „Origine France Garantie” a crescut consumul de produse locale cu 18% în 3 ani și „Programul Național pentru Hrană Sănătoasă”
Italia: rețelele de „piață scurtă” (filiera corta) au revitalizat agricultura locală și turismul rural
Impact estimat:
- Creștere a cererii interne pentru produse românești cu 15–20%
- Reducerea deficitului comercial cu cel puțin 2–2,5% din PIB
Notă: Toate aceste măsuri pot fi etapizate și ar trebui susținute prin fonduri europene (PNRR, Politica de Coeziune, Fondul Social European Plus), parteneriate public-private și instrumente naționale de garantare pentru IMM-uri.
ALTE POSIBILE 4 PROGRAME COMPLEMENTARE (OPORTUNITĂȚI)
1. Energie naturală – un potențial uriaș sub utilizat
Situația actuală:
- România are peste 219.000 de prosumatori, cu o creștere de +40% în mediul rural.
- În agricultură au fost semnate 588 de contracte pentru energie verde, cu un buget de 300 milioane euro.
- Energia solară a ajuns să acopere peste 22% din producția națională în perioadele de vârf.
Ce lipsește:
- Integrarea energiei regenerabile în strategia de reindustrializare rurală
- Programe de stocare a energiei și infrastructură de distribuție locală
- Sprijin pentru cooperative energetice și ferme energetice comunitare, sindicalizarea consumului
Exemplu internațional:
Germania: modelul „Energiegenossenschaft” (cooperative energetice) a permis comunităților rurale să devină independente energetic și să genereze venituri locale din energie.
2. Energie regenerabilă – un alt potențial uriaș sub utilizat
Conform celor mai recente estimări din cadrul Programului Energetic Național pentru valorificarea biomasei, România produce anual peste 60.000.000 de tone de biomasă
Aceasta provine din:
- deșeuri agricole (paie, tulpini, resturi vegetale)
- resturi forestiere
- deșeuri biodegradabile din industrie și gospodării
Potențial energetic:
- Din această cantitate se pot obține cu utilizarea de tehnologii omologate originale românești (combustie de generația VI-a și piroliză Hornet și Combustie plasmatică Frâncu) peste 280.000.000 MWh de energie electrică și termică.
- Această cantitate ar putea acoperi integral în urban și rural (la prețuri de 4-5 ori mai mici decât ale soluțiilor tradiționale):
- Încălzirea locuințelor (82 mil. MWh/an)
- Apa caldă menajeră (10 mil. MWh/an)
- Încălzirea publică (23 mil. MWh/an)
În total, 115 milioane MWh/an necesari pentru confortul termic al populației ar putea fi acoperiți integral din biomasă, cu un surplus semnificativ.
Ce înseamnă asta pentru România?
- Biomasa este o resursă regenerabilă, anuală și stocabilă, care poate reduce/anula dependența de gaz, lemn sau combustibili fosili.
- Poate genera sute de mii de locuri de muncă inclusiv în zonele rurale, prin lanțuri de colectare, procesare (peletare) și distribuție.
- Este o soluție strategică pentru autonomie energetică locală și combaterea sărăciei energetice.
3. Turism sustenabil și ecoturism
Potențial:
- România are cele mai mari suprafețe de păduri virgine din UE, 13 parcuri naționale și o biodiversitate unică.
- Zone precum Maramureș, Apuseni, Delta Dunării sau Bucovina pot deveni destinații de ecoturism de clasă mondială.
Ce lipsește:
- Infrastructură de transport ecologic (trenuri, biciclete, trasee marcate)
- Promovare internațională și branding turistic coerent
- Sprijin pentru pensiuni locale, ghizi și meșteșugari, evenimente locale etc.
Practici (modele funcționale) internaționale
Suedia: lider european în turism sustenabil, cu infrastructură verde și parteneriate locale
România: a fost prima țară din UE care a dezvoltat o metodologie de certificare a destinațiilor ecoturistice dar insuficient valorificată și promovată
4. Tehnologie, IT și inovare
Situația actuală:
- Sectorul IT&C contribuie cu peste 7% din PIB și este în plină expansiune
- România are peste 220.000 de specialiști IT, cu o rată de creștere a pieței de 15–17% anual
- Orașe precum Cluj, Iași și Timișoara sunt huburi regionale de inovare
Ce lipsește:
- Integrarea IT-ului în agricultură, industrie și administrație
- Sprijin pentru start-up-uri deep-tech și cercetare aplicată
- Repatrierea talentelor românești din diaspora tehnologică
Practici (modele funcționale) internaționale
Estonia: a devenit un model global de e-guvernare și digitalizare rurală
Polonia: a creat fonduri de capital de risc publice pentru start-up-uri tehnologice
Comparație: Impact socio-economic – program Bolojan vs. Program „România Productivă și Incluzivă”
| Criteriu | Programul Bolojan | Modelul alternativ „România Productivă și Incluzivă” |
| Obiectiv principal | Corecție bugetară, reducerea deficitului | Dezvoltare economică sustenabilă și incluzivă, corecție bugetară implicită |
| Abordare fiscală | Creșteri de taxe, eliminare facilități, austeritate | TVA diferențiat, stimulente pentru IMM-uri, digitalizare ANAF (bazat pe creștere venituri și consum) |
| Impact pe PIB (2025–2030) | +1.2% → +3.0% (scenariu foarte optimist) | +2.0% → +4.5% (scenariu realist) |
| Șomaj | Creștere temporară (concedieri în sectorul public, reconversie, reangajare?) | Scădere treptată prin investiții și reindustrializare |
| Venituri fiscale (% PIB) | 27% → 31% (prin presiune fiscală) | 27% → 32% (prin conformare voluntară și extinderea bazei) |
| Sărăcie și inegalitate | Risc de creștere (tăieri la sociale, scumpiri) | Scădere prin ocupare, economie socială și consum local |
| Investiții publice | Prioritare, dar limitate la infrastructură și apărare | Direcționate spre industrializare, energie verde, procesare, IT, sănătate, educație |
| Resurse interne | Ignorate sau tratate marginal | Valorificate strategic: agricultură, păduri, minerale, biomasă |
| Capital uman | Reforme în educație, dar fără strategie de retenție | Repatriere, formare profesională continuă, stimulente pentru tineri |
| Potențial de multiplicare economică | Redus – efecte recesive pe termen scurt | Ridicat – efecte de antrenare în industrie, consum și export |
| Percepție publică și încredere | Scăzută – austeritate, respingere, lipsă de transparență | Potențial ridicat –comunicat ca proiect național |
Estimare de impact agregat (2025–2030)
| Indicator | Program Bolojan | Model alternativ |
| PIB total generat (mld. lei) | ~10.000 (estimare puțin probabilă, cel mult scriptică) | ~11.200 |
| Locuri de muncă create | 50.000 (net, incerte, indirecte, după concedieri 150 mii în Public, reformare și reangajare 200 mii în privat)? | 300.000+ (în industrie, agricultură, energie, IT) |
| Venituri fiscale suplimentare | +300 mld. lei (prin mărire cote de taxe, fără evaluarea indicelui de acceptanță, deci puțin probabil și impactului social ) | +350 mld. lei (prin creștere economică și conformare) |
| Risc social | Ridicat (sărăcie, migrație, proteste) | Redus (prin incluziune și dezvoltare locală) |
Concluzie
Programul Bolojan este de fapt doar o listă incoerentă de măsuri, o intervenție de urgență vizând (discutabil și incert) echilibrarea bugetului, dar cu costuri sociale și economice semnificative. În schimb, modelul alternativ propus oferă o viziune de dezvoltare pe termen lung, bazată pe resursele interne, capitalul uman și stimularea inițiativei private.
Dacă România vrea nu doar să „astupe găuri” (bugetare), ci să devină o economie competitivă și echitabilă, are nevoie de o strategie de relansare (pe baza unei astfel de viziuni), nu doar de austeritate. Pun acest document la dispoziția oricărei formațiuni politice, civice, profesionale ce se consideră responsabilă și interesată să pună bazele unei abordări alternative, constructive și reformatoare pentru ieșirea din actuala criză și pentru relansarea pe toate planurile a economiei și societății românești. Nu consider cele spuse ca reprezentând soluția completă, perfectă și incontestabilă (și nu emit nicio pretenție asupra lor) ci doar o bază de plecare în alcătuirea unei strategii inteligente și productive fără să mă dezic în vreun fel, sau să atenuez dezacordul total față de abordarea de-a dreptul periculoasă a actualului guvern. Plecând însă de la acest punct, invit toți oamenii, specialiști sau nu ce se consideră responsabili, de bună credință, sincer și legitimi interesați de subiect, să combată, să adauge să comenteze acest subiect în speranța uni produs final folositor țării.
