IMM-URILE, coloana vertebrală a economiei românești – orizont 2040

---

de Ovidiu Nicolescu,
Președinte SAMRO, președinte de onoare CNIPMMR

1.1.Amploarea și importanța IMM-urilor în România

În România, la fel ca în cvasitotalitatea statelor lumii, IMM-urile reprezintă cea mai numeroasă și importantă componentă a economiei. Informațiile cuprinse în tabelul nr.1 referitoare la evoluția și situația IMM-urilor în perioada 2018-2022, sunt edificatoare.

Tabelul nr.1 Evoluția întreprinderilor mici și mijlocii

Nr. crt	Denumire indicator	2018	2019	2020	2021	2022
1.	Număr total IMM din care:	722.851	734.668	740.472	751.233	735.087
	Microîntreprinderi[1]	667.876	678.894	687.529	698.337	681.181
	Întreprinderi mici	46.714	47.636	45.408	45.480	46.413
	Întreprinderi mijlocii	8.261	8.138	7.535	7.416	7.493
2.	Număr întreprinderi mari	1.745	1.725	1.563	1.551	1.578
3.	Dinamica totala a IMM-urilor	1,7	1,6	0,8	1,5	-2,1
4.	Structura IMM-urilor
	Micro-1ntreprinderi (0-9 salariați)	92,4	92,4	92,9	93,0	92,7
	întreprinderi mici (10-49 salariați)	6,5	6,5	6,1	6,0	6,3
	Întreprinderi mijlocii (50-249 salariați)	1,1	1,1	1,0	1,0	1,0
5	Număr salariați în IMM	2.652.608	2.690.526	2.587.427	2.582.800	2.676.749
6.	Număr salariați în întreprinderi mari	1.501.929	1.458.908	1.363.078	1.308.730	1.391.249
7	Cifra de afaceri a IMM-urilor (mii lei)	892.134,7	974.512,7	960.943,1	1.151.841,8	1,411.072,1
8	Dinamică IMM-an față de an anterior %	9,2	-1,4	19,9	22,5	58,2
9	Structura cifrei de afaceri a IMM	58,3	58,3	59,5	59,7	58,2
10	Profitul brut pentru IMM (mii lei)	93.063,8	108.008,5	118.187,6	153.382,8	187.074,9
11	Profitul brut pentru întreprinderi mari	40577.9	41518.4	39752.0	51981.4	81548.7
12	Rata profitabilității pentru IMM-uri	7,4	8,1	9,4	11,0	11,4
13	Rata profitabilității pentru întreprinderi mari	6,3	6,5	7,4	8,7	9,7

       Din examinarea informațiilor din tabel rezultă că IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei României, întrucât ele reprezintă peste 99% din totalul întreprinderilor, asigurând peste 65% din locurile de muncă din economie, generând peste 55% din PIB, realizând aproape 70% din profit și având o rată a rentabilității cu peste 50% mai mare decât companiile mari.

       Concluziade strategie și politică economică, care se desprinde din ansamblul acestor informații este că IMM-urile trebuie să fie prioritare în conceperea și implementarea lor.

1.2. Principalele puncte forte și puncte slabe ale IMM urilor

În proiectarea priorităților și modalităților de dezvoltare ale IMM-urilor trebuie întotdeauna pornit de la evaluarea situației acestora si reliefarea principalelor puncte forte și slabe.Ca urmare, în continuare ne focalizăm asupra punctelor forte și slabe ale acestora, structurate pe două paliere:ale sectorului de IMM-uri în ansamblul său și ale managementului IMM-urilor, întrucât managementul are un rol decisiv în asigurarea funcționalității, sustenabilității și performanțelor acestora.

1.2.1. Puncte forte și slabe ale sectorului de IMM-uri

       Abordarea evolutivă a sectorului de IMM-uri din România în ultimii ani a dus la identificarea următoarelor puncte forte:

• Creșterea, deși cu unele sincope, a numărului de IMM-uri în condițiile în care numărul de companii mari a avut o tendință de diminuare notabilă.
• Existența unei structuri relativ echilibrată a IMM-urilor pe categorii de mărime, 92,7 % micro, 6,3 % mici și 1 % mijlocii în anul 2022, similară cu cea din majoritatea statelor Uniunii Europene.
• Creșterea continuă a numărului de salariați în IMM-uri, inclusiv în perioada crizei generată de pandemiaCovid-19.
• Repartizarea relativ echilibrată a salariaților pe cele 3 categorii de IMM-uri în funcție de mărime; spre exemplu în 2022 – 37,2 % în micro întreprinderi, 34,1 % în întreprinderi mici și întreprinderi mijlocii28,7 %.
• Amplificarea cvasi-continuă a cifrei de afaceri totale realizate în IMM-uri,cu excepția anului 2022, în perioada 2018-2022 cifra de afaceri totală a IMM-urilor a sporit cu 58,2 %.
• Mărirea continuă a profitului realizat de IMM-uri, fără sincope în ultimii ani, înregistrându-se o creștere de la 101 % în 2022, față de 2018, desigur, cea mai mare parte fiind generată de inflația ridicată din România.
• Obținerea unei rate relativ ridicate a profitabilității în fiecare interval analizat, 11,4 % în 2022.
• Manifestarea unui spirit intreprenorial ridicat și-a unei flexibilități notabile în adaptarea obiectivelor și activităților IMM-urilor la un mediu complex, în unele perioade turbulente și de criză, ceea ce explică următoarele puncte slabe:
• Numărul redus de IMM-uri pe care îl are România la 1000 de locuitori, de circa 35 față de media Uniunii Europene care este de peste 60 de IMM-uri.
• Gradul de capitalizare scăzut al IMM-urilor autohtone, de peste 6 ori mai mic comparativ cu media capitalizării în țările dezvoltate ale Uniunii Europene, care reprezintă un obstacol major în supraviețuirea, inovarea, dezvoltarea și sustenabilitatea acestora.
• Investiții substanțial mai reduse realizate de IMM-urile din România datorită, în principal, costului foarte ridicat al creditelor (de peste 2,5 ori comparativ cu media Uniunii Europene), slabei dezvoltări a capitalului de risc, a pieței de capital și, desigur, nivelului redus de capitalizare.
• Structura sectorială deficitară a sectorului de IMM-uri caracterizată prin ponderea redusă a firmelor din industrie și construcții, precum și ponderea foarte ridicată a celor din comerț; spre exemplu, în anul 2022 în industrie lucrau numai 21 % din salariații din IMM-uri și obțineau 18 % din cifra de afaceri,iar în comerț procentele respective erau de 22 % și respectiv 43 %; pentru IMM-urile din construcții ponderile sunt și mai mici, respectiv 14 % pentru salariați si 10% pentru cifra de afaceri.
• Încetarea activității de către un număr ridicat de IMM-uri,de peste 100.000 în perioada analizată,având un vârf în 2020.
• Înregistrarea unor pierderi apreciabile de către IMM-uri, care cumulate s-au ridicat în 2022 la 25582.5 mii lei, ușor mai reduse decât cea din 2021, dar care reprezintă o mărime mult mai mult decât cifra de afaceri anuală a IMM-urilor.

1.2.2. Puncte forte și slabe ale managementului IMM urilor

Întrucât asupra funcționării, dezvoltării, performanțelor și sustenabilității IMM- urilor, un impact decisiv îl are managementul acestora, în continuare ne ocupăm de reliefarea principalelor puncte forte și slabe.

Principalele zece puncte forte ale managementului IMM-urilor din România sintetizate de specialiștii Societății Academice de Management din România-SAMRO  sunt prezentate în lucrarea ”Starea de Sănătate a Managementului din România în 2023”,bazate pe intervievarea a peste 740 de întreprinzători și specialiști, sunt prezentate în figura numărul 1.

Figura nr.1- Principalele puncte forte ale managementului din România în 2023

Din examinarea informațiilor cuprinse în figura numărul 1 rezultă că cele mai importante puncte forte se referă la centrarea pe obținerea de performanțe, urmată de două dintre funcțiile managementului-organizarea și antrenarea.

În figura numărul 2 sunt prezentate (fiind preluate din aceeași lucrare)principalele puncte slabe ale managementului din IMM-uri.

Figura nr.2. Principalele puncte slabe ale managementului IMM–urilor din România în 2023

Informațiile din figura numărul 2 relevă că cele mai intense puncte slabe se referă la capacitatea redusă de a motiva salariații, accentul insuficient pe trainingul resurselor umane și coordonarea ineficace a personalului întreprinderii.

Ansamblul punctelor forte și slabe prezentate constituie un fundament major al proiectării priorităților pentru dezvoltarea IMM-urilor și a modalităților de realizare a acestora pe termen scurt, mediu și lung. Aceste elemente prospective trebuie să contribuie la fortificarea punctelor forte reliefate și la diminuarea și/sau eliminarea punctelor slabe, prin focalizarea asupra cauzelor care le generează.

1.3. Principalele oportunități și dificultăți ale mediului de afaceri care impactează decisiv dezvoltarea și performanțele IMM urilor

Numărul, funcționalitatea, dezvoltarea, performanțele și sustenabilitatea IMM- urilor din fiecare țară depind într-o mare măsură de caracteristicile mediului de afaceri. În funcție de parametrii și natura impactului asupra IMM-urilor, mediul de afaceri poate fi defavorizant, permisiv și favorizant.

Prima categorie este mediul defavorizant, care se caracterizează prin faptul că acțiunile intreprenoriale se pot desfășura cu mari restricții și dificultăți, cu impact substanțial negativ în numărul și competitivității firmelor.

Mediul intreprenorial permisiv oferă posibilitatea de a iniția și derula activități intreprenoriale, dar condițiile efectiv existente sunt eterogene, o parte având o influență inhibitoare sau temporizatoare asupra inițiativei particulare. Mai ales din punct de vedere economic și administrativ se manifestă destul de multe dificultăți pe care întreprinzătorii trebuie să le depășească. Ca urmare, frecvența, dezvoltarea și rezultatele IMM-urilor sunt mult sub posibilități, ceea ce se reflectă negativ asupra stării generale a economiei și standardului de viață al populației.

Mediul intreprenorial favorizant, care prin toate, sau prin cea mai mare parte a componentelor sale, stimulează activitatea întreprinzătorilor, înființarea și dezvoltarea de întreprinderi private. Este tipul de mediu în care, începând cu elementele de natură politică și culturală și încheind cu cele economice și juridice, se urmărește crearea de cât mai multe și mai puternice firme private. La baza unei asemenea optici se află credința puternică și fermă că întreprinzătorii sunt creatori de bogăție națională, de produse, servicii și, mai ales, de venituri la bugetul statului și locuri de muncă, fiind prioritară crearea de condiții cât mai bune pentru desfășurarea activităților lor. Într-un asemenea mediu, numărul și potențialul întreprinzătorilor se amplifică rapid și substanțial, cu efecte directe și ample asupra situației economice a țării și a standardului de viață al populației.

Potrivit raportului de cercetare Cartea Albă IMM-urilor din România în 2024, realizat pe baza chestionării și intervievării a 1077 de întreprinzători și manageri, mediul de afaceri din România este considerat cel mai frecvent, defavorizant (41,26%) – vezi figura nr.3.

Figura nr.3

– Evaluarea situației de ansamblu a mediului economic din 2024 de către întreprinzători și manageri din IMM-uri

Ceva mai mult de 30% dintre componenții eșantionului consideră mediul de afaceri favorizant și puțin peste 27% ca fiind permisiv. Faptul că patru din zece întreprinzători evaluează mediul de afaceri din România ca fiind defavorizant este deosebit de grav, aceasta semnificând că peste 40% dintre IMM-uri sunt confruntate cu probleme majore de supraviețuire.

În cadrul mediului de afaceri se manifestă, atât oportunități, cât și dificultăți pentru înființarea și dezvoltarea IMM-urilor. Potrivit aceluiași raport de cercetare, mediul de afaceri din România prezintă opt oportunități majore. În figura numărul 4 sunt inserate aceste oportunități și este indicată intensitatea manifestărilor, atribuită de către întreprinzătorii și managerii din IMM-uri.

Figura nr. 4 – Intensitatea manifestări oportunităților de afaceri pentru IMM-uri in 2024

Analiza principalelor oportunități de afaceri ale IMM-urilor reliefează că sporirea cererii pe piața internă a fost cea mai ridicată (in 57,88% dintre IMM-uri), urmata de folosirea de noi tehnologii (55,43%), realizarea de parteneriate de afaceri (33,84%) si digitalizarea (29,29%).

În mod firesc, mediul de afaceri din România încorporează și dificultăți pentru IMM-uri. Potrivit evaluării componenților eșantionului, în anul 2024 se manifestă în principal 20 de dificultăți contextuale care variază ca intensitate, între 53% și 5%. Vezi figura numărul 5.

Figura nr.5- Frecvența manifestării dificultăților contextuale

întâmpinate de IMM-uri in 2024

Cele mai frecvente dificultăți se referă la inflație, concurența neloială, creșterea nivelului cheltuielilor salariale, scăderea cererii interne, pregătirea și menținerea resurselor umane în companii, incertitudinea evoluțiilor viitoare și concurența produselor de import cu procente de peste 29 %.

Oportunitățile și dificultățile identificate se recomandă să fie avute în vedere cu prioritate în formularea viitoarelor programe de guvernare ale României, stabilind priorități și modalități de acțiune care să determine valorificarea, într-o cât mai mare măsură de către IMM-uri a oportunităților, concomitent cu diminuarea frecvenței și intensității dificultăților contextuale cu care se confruntă IMM-urile,contribuind la amplificarea naturii și impactului favorizant al mediului de afaceri asupra IMM-urilor din România.

10.4. Piloni Uniunii Europene în abordarea IMM urilor

Dezvoltarea mediului de afaceri din România trebuie realizată având în vedere pilonii pe care Uniunea Europeană i-a stabilit pentru dezvoltarea mediului de afaceri.

• Stabilitatea și predictibilitatea cadrului legal pentru IMM-uri.
• Crearea unui ecosistem de afaceri capabil să facă față provocărilor generate de digitalizare, tranziția către o economie verde și competiția la nivel global.
• Resurse umane calificate și cu competențe în tehnologia informației atât pentru salariați cât și pentru proprietar-manager de IMM-uri.
• Finanțarea inițiativelor intreprenoriale

Fiecare pilon implică un set de măsuri pe care le enunțăm succint în continuare:

1. Stabilitatea și predictibilitatea cadrului legal pentru IMM-uricare are în vedere, cu prioritate:
2. Realizarea unui cadru de reglementare adaptat IMM urilor
3. Identificarea și prevenirea supra-reglementării
4. Revizuirea Small Business Act
5. Modernizarea testului IMM
6. Introducerea evaluării ex post
7. Crearea unui ecosistem de afaceri capabil să facă față provocărilor generate de digitalizare, tranziția către o economie verde și competiția la nivel global acționând cu prioritate pentru:
8. O competitivitate consolidată;
9. încurajarea stimulentelor fiscale pentru tranziția verde;
10. asigurarea de stimulente pentru îndeplinirea obligațiilor privind tranziția la economia verde;
11. dezvoltarea unui mediu economic stabil.
12. Resurse umane calificate și cu competențe în tehnologia informației pentru salariați, proprietari si manageri de IMM-uri prin focalizarea asupra:
13. dezvoltării competențelor forței de muncă
14. promovării formării și calificării la locul de muncă
15. Finanțarea inițiativelor intreprenoriale acordând prioritate:
16. finanțării pentru investiții și dubla tranziție digitală și verde
17. promovării instrumentelor alternative de finanțare a IMM-urilor
18. promovării intreprenoriatului feminin
19. acces echitabil la piețele digitale.

1.5. Priorități și modalități de acțiune pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea IMM-urilor din România

Analizele efectuate ne-au condus la formularea unui set de priorități și vectori de acțiune pe termen lung, de natură să asigure dezvoltarea accelerată și performanța sectorului de IMM-uri și implicit a României pe care le prezentăm succint în continuare. Ele au fost concepute subsumat pilonilor UE  pentru dezvoltarea IMM-urilor si priorităților economico-sociale naționale, de natură să asigure lansarea durabilă și sustenabilă a economiei României bazată pe cunoștințe și digitalizare, reflectată în creșterea accelerată a productivității, PIB-ului și exportului. Aceasta este condiționată de adoptarea și aplicarea a numeroase măsuri la nivel macroeconomic si macrosocial între care:

• majorarea atragerii de investiții străine directe și stimularea investițiilor autohtone, care în ultimii ani a avut evoluții modeste;
• creșterea amplorii și varietății surselor de finanțare a economiei;
• amplificarea rapidă a productivității muncii;
• creșterea producției industriale și agricole în condiții de competitivitate;
• eliminarea arieratelor generate de stat;
• continuarea stimulării cererii interne;
• stimularea spiritului intreprenorial pentru toate categoriile de vârstă ale populației, prin utilizarea celor mai bune practici ale Uniunii Europene și alocarea de resurse substanțiale din fondurile UE și alte surse.

În contextul acestei viziuni considerăm că dezvoltarea accelerată și performanțele sectorului de IMM-uri necesită focalizarea asupra următoarelor priorități și modalități de acțiune.

1.5.1. Construirea unui mediu de afaceri favorizant dezvoltării companiilor

Cu cât un mediu de afaceri este mai favorizant, cu atât determină o dezvoltare economică și socială mai intensă și mai performantă și viceversa.

În 2024 mai puțin de 1/3 din întreprinzători considerau că în România este un mediu favorizant. Construirea lui este un proces complex, bazat pe o strategie și un proiect național, a căror operaționalizare necesită numeroase decizii și acțiuni în plan legislativ, fiscal, financiar, comercial, educațional, managerial, social, digital și instituțional, implementate pe parcursul mai multor ani cu condiția existenței unei voințe politice puternice și-a unor competențe manageriale ridicate.

1.5.2. Asigurarea de forță de muncă înalt calificată și adaptabilă

Crearea și dezvoltarea de firme, atragerea de investiții din exterior, creșterea productivității muncii, amplificarea performanțelor economice ale companiilor,etc. sunt condiționate decisiv de existența de resurse umane suficiente cantitativ, bine calificate și adaptabile la cerințele economiei și societății actuale. În ultimii ani se constată o penurie crescândă în special de muncitori calificați. O parte apreciabilă dintre muncitorii calificați au emigrat, iar învățământul românesc nu produce muncitorii calificați necesari nici ca număr și nici calitativ. Pentru a răspunde acestei priorități este imperioasă reformarea sistemului de învățământ,imprimându-i un caracter dual, așa cum este cel din Germania. Concomitent, se impune și dezvoltarea amplă a pregătirii de muncitori prin școli profesionale-domeniul în care România a avut rezultate excelente, atât în mediul urban,dar mai ales în mediul rural-în perioada dinainte de 1990. Un înalt nivel de pregătire trebuie asigurat și pentru absolvenții învățământului superior în toate domeniile, atât în universitățile publice, cât și în cele private. Concomitent, învățarea continuă trebuie să devină realitate pentru populația ocupată. În paralel cu reformarea și perfecționarea sistemului de învățământ, corespunzător cerințelor pieței muncii, sunt necesare eforturi ample pentru dezvoltarea la tineri-începând de la grădiniță-a unei culturi a muncii și a responsabilității bazate pe efort, implicare, creativitate și spirit intreprenorial.

1.5.3. Creșterea gradului de ocupare al populației României în sectorul privat de la 14% cât este în prezent la minimum 18% în 2040

În prezent, România este pe poziția 21 în Europa, ultima între țările ce au fost analizate din acest punct de vedere, la mai puțin de jumătate față de Elveția, situată pe primul loc cu 28,49 % populație ocupată în sectorul privat. Precizăm că România ocupă poziția ultimă și în ceea ce privește ponderea totală a populației ocupate (privat și bugetar)din totalul populație, cu circa 26%. Obiectivul propus are în vedere populația ocupată în sectorul privat, în IMM-uri,pentru că aceasta este determinantă pentru nivelul de dezvoltare economică, întrucât în acest sector se creează în cvasitotalitate, valoarea adăugată.

1.5.4. Amplificarea numărului de IMM-uri la mia de locuitori la 55-60 în 2040

Performanțele economice și standardul de viață al fiecărei țări depind de numărul, competitivitatea și potențialul întreprinderilor de care dispune, și îndeosebi, de IMM-uri, care în toate statele reprezintă peste 99% din totalul întreprinderilor. Pentru recuperarea decalajelor economice majore care despart România de Uniunea Europeană este esențial să se amplifice numărul de IMM-uri. Small Business Act adoptat de Uniunea Europeană argumentează temeinic necesitatea dezvoltării IMM- urilor, stabilește 10 principii de operaționalizat și peste 90 de măsuri de implementare la nivel național și comunitar.

Legea privind IMM-urile adoptată în România în 2014 creează premise superioare pentru relansarea sectorului de IMM-uri, în special prin crearea mai multor categorii de fonduri alimentate din alocațiile Uniunii Europene pentru România; aceste premise trebuie rapid valorificate cu ajutorul posibilităților de finanțare oferite de Uniunea Europeană.

1.5.5. Intensificarea cercetării-dezvoltării și a inovării performante

Trecerea la economia bazată pe cunoștințe și digitalizare, mutație fundamentală a epocii contemporane, implică ca o componentă esențială, cercetarea-dezvoltarea și inovarea intensă în toate domeniile de activitate. Performanțele unei țări depind decisiv de capacitatea de a concepe și comercializa noi produse, servicii, tehnologii, utilaje și echipamente, noi sisteme economice, manageriale, tehnice,etc., abordări inovatoare de marketing, finanțare a resurselor umane, etc. Din acest punct de vedere România este mult în urma altor țări. Strategia națională de cercetare-dezvoltare și inovare 2021- 2027 a stabilit mai multe ținte strategice și direcții de acțiune care să amplifice substanțial inovarea în România bazate pe specializarea inteligentă în profil sectorial și teritorial, din păcate numai parțial implementată.

1.5.6. Focalizarea asupra digitalizării IMM-urilor

Supraviețuirea, dezvoltarea și performanțele IMM-urilor, ca și a companiilor mari-depind într-o măsură crescândă de accesul la digitalizare, de utilizarea noilor tehnologii, începând cu inteligența artificială și valorificarea sa la un nivel superior. Focalizarea asupra digitalizării IMM-urilor din România-mult sub nivelul mediu din Uniunea Europeană-necesită acționarea pe multiple planuri în baza unui program național specific. Între elementele de avut în vedere în conceperea și operaționalizarea sa menționăm:

• accesul egal la date și informații pentru IMM-uri
• investiții în securitatea cibernetică și implicarea în folosirea și gestionarea inteligenței artificiale, „internet of things”, analytical metrics s.a.
• facilități și stimulente care să asigure nivelul adecvat de dezvoltarea competențelor personalului și infrastructurii informatice
• dezvoltarea și consolidarea capacităților digitale
• implementarea standardizării si înființarea unui centru național de cunoștințe digitale pentru IMM-uri etc.

Digitalizarea și noile tehnologii bazate pe digitalizare oferă avantaje de neînlocuit pentru IMM-uri,reprezentând o precondiție pentru supraviețuirea și dezvoltarea lor performantă.

1.5.7. Dezvoltarea noilor forme de organizare a muncii caracteristice „smart economy” și digitalizării

În ultimele decenii, pe fondul accelerării trecerii la economia bazată pe cunoștințe și a digitalizării s-au conturat și dezvoltat rapid în economie, noi forme de organizare a muncii, mult mai performante decât întreprinderile clasice. Pentru dezvoltarea României este esențială încurajarea, dezvoltarea și fortificarea noilor forme de organizare a muncii, între care menționăm ecosistemele hub-urile, platformele tehnologice, rețelele de firme, clusterele, live lab, incubatoarele de afaceri, parcurile industriale,s.a. Aceste noi forme de organizare a muncii bazate pe rețelizare și participarea stakeholderilor relevanți, pe utilizarea la scară largă a digitalizării și tehnologiilor asociate, reprezintă întreprinderile viitorului care vor determina avantajul competitiv al economiilor naționale.

1.5.8. Stimularea dezvoltării culturii și inițiativei intreprenoriale

Eliminarea decalajului substanțial care există între România și Uniunea Europeană în ceea ce privește densitatea firmelor la mia de locuitori, la circa jumătate din media europeană, necesită adoptarea a numeroase măsuri de naturi diferite, între care cele privind amplificarea culturii și inițiativei intreprenoriale sunt esențiale. În continuare, prezentăm un set de măsuri specifice, considerat de noi minimal:

• realizarea unor intense procese de educație intreprenorială în rândul tineretului, începând cu școala primară, continuând cu liceul și/sau școala profesională și universitatea;
• acordarea de facilități și stimulente fiscale substanțiale tinerilor care doresc să-și înființeze firme, dezvoltând bunele practici din lume și din Uniunea Europeană;
• debirocratizarea rapidă și substanțială ansamblului legislației și proceselor care vizează înființarea, funcționarea și desființarea firmelor;
• accesarea mai ușoară a finanțărilor și garanțiilor creditelor, asigurând în acest sens dezvoltarea echilibrată a cinci paliere principale: seed-capital, capital de risc pentru industriile de vârf și idei inovative, microcredite, garanții și contragaranții.

1.5.9. Intensificarea transferului de know-how economic și managerial internațional, a celor mai bune practici din Uniunea Europeană în România

În toate țările de vârf ale Uniunii Europene s-au conturat numeroase bune practici economice, manageriale, digitale, tehnice, ecologice,etc. a căror utilizare la nivel de agenți economici, administrație publică locală,etc., generează performanțe economico-sociale ridicate. Aceste bune practici sunt preluate și utilizate pe scară redusă în România. În consecință, este necesară o amplificare și accelerare consistentă a transferului acestor practici, utilizând multiplele posibilități oferite de finanțările Uniunii Europene. Bunele practici cresc rapid performanțele organizațiilor care le folosesc, cu eforturi și costuri mult diminuate.

1.5.10. Promovarea brandurilor cu specific tradițional românesc la nivel internațional

Pe măsură ce companiile se îndreaptă către internationalizare, ele își schimbă accentul de marketing de la mărcile de produse, la brandingul corporativ. Această tranziție este determinată de dificultățile de a menține o diferențiere credibilă a produselor în fața imitației, omogenizării produselor și serviciilor, și fragmentării segmentelor tradiționale de piață, care apar pe măsură ce clienții devin mai sofisticați și mai complecși. Într-o epocă în care companiile nu își mai pot baza strategia pe o piață previzibilă sau pe o gamă stabilă de produse preferate, regulile de bază ale concurenței se schimbă. Diferențierea necesită poziționarea nu doar a produselor, ci a întregii companii. Astfel, valorile și emoțiile simbolizate de organizație devin elemente cheie ale strategiilor de diferențiere, iar compania însăși ajunge în centrul atenției.

Pentru a promova produsele românești în UE și în întreaga lume, IMM-urile din România trebuie să se bazeze pe un management al calității care să asigure competitivitatea, siguranța și eficacitatea acestor produse/servicii. Suplimentar, eforturile manageriale trebuie să fie îndreptate spre asigurarea unei conformități cu toate cerințele naționale și internaționale, precum și pentru a crea un răspuns la nevoile diverse ale stakeholderilor. Dezvoltarea conceptului de tradițional românesc pentru produse specifice poate fi un punct de interes pentru agenții economici, evidențiind caracteristicile unice care atrag clienți potențiali din întreaga lume.

Brandul unei firme poate deveni activul său cel mai valoros, deoarece creează fidelitate în rândul consumatorilor și este asociat cu diverse imagini sau logo-uri prin campanii de marketing, ceea ce îi stimulează pe aceștia să asocieze acele imagini cu produsele/serviciile oferite de companie. În plus, brandul conturează identitatea produsului/serviciului în ochii consumatorilor, ceea ce face ca aceștia să-l recunoască ușor pe piață. IMM-urile din România trebuie să se focalizeze asupra accesibilității, calității ridicate, fiabilității, siguranței produselor/serviciilor, precum si a îndeplinirii așteptărilor si cerințelor clienților in toate etapele de proiectare, producție, distribuție si servicii postvânzare.

1.5.11.Profesionalizarea managementului practicat la nivel național și în IMM-uri

Profesionalizarea managementului este necesar să aibă în vedere cel puțin următoarele elemente esențiale:

1. introducerea cunoștințelor manageriale și intreprenoriale la toate nivelele sistemului educațional, pentru a favoriza înțelegerea utilității managementului de către populație și însușirea unor cunoștințe de bază de o manieră pragmatică;
2. realizarea la nivelul României a unui sistem național de formare și perfecționare a managerilor pentru toate domeniile de activitate; acesta trebuie conceput după standardele Uniunii Europene asigurând în permanență formarea și perfecționarea managerilor din sectorul public și privat, cu atenție specială pentru IMM-uri;
3. dezvoltarea și atestarea de centre de consultanță, consiliere, mentorat, training și asistență de specialitate în management, care să acopere întreg teritoriul țării; aceste centre pot fi finanțate din fonduri UE;
4. realizarea de metodologii de proiectare a sistemelor manageriale ale organizațiilor-diferențiate pe domenii de activitate-la dispoziția tuturor entităților; o atare necesitate decurge din realitatea că, majoritatea organizațiilor nu posedă asemenea sisteme, ceea ce explică nivelul redus de funcționalitate și productivitate micro-economică sub nivelul mediei UE;
5. realizarea la scară largă, de programe de management intreprenorial, atât pentru tinerii care doresc să devină întreprinzători, dar și pentru managerii din IMM-uri;
6. stimularea tuturor managerilor și entităților să-și profesionalizeze managementul, prin introducerea sa ca un criteriu de evaluare și decizie în cadrul licitațiilor, finanțărilor de la bugetul statului, acordării de ajutoare de stat, selecționării proiectelor cu finanțare UE sau naționale, concursurilor de promovare în sistemul public al managerilor;
7. profesionalizarea managementului din România trebuie fundamentat pe o strategie specifică, elaborată de un task-force național, la care Societatea Academică de Management din România-SAMRO si Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România-CNIPMMR pot să aducă o contribuție majoră.

1.5.12. Concentrarea IMM-urilor pe obținerea avantajelor competitive sustenabile

Avantajul competitiv sustenabil descrie capacitatea unei companii de a păstra un avantaj pe termen lung prin inovare, adaptare la schimbările pieței și dezvoltarea unor competențe unice greu de imitat de către concurenți. Companiile cu un astfel de avantaj pot oferi clienților produse și servicii de înaltă calitate, își pot menține și proteja cota de piață și pot asigura rentabilitatea pe termen lung. În plus, avantajele competitive sustenabile pot să ofere IMM-urilor din România oportunitatea de a-și diversifica activitățile și de a se extinde pe piețele internaționale. Astfel, companiile pot să își reducă dependența de piața locală.

Potrivit unui studiu recent realizat, companiile care dezvoltă avantaje competitive sustenabile, au de obicei performanțe financiare mai bune decât cele care nu o fac. De asemenea, studiul arată că aceste companii sunt mai puțin afectate de fluctuațiile economice și de schimbările legislative.

Obținerea de către IMM-urile din România de avantaje competitive sustenabile bazate pe cunoștințe de top este esențială pentru menținerea cotelor de piață și pentru continuarea dezvoltării, în condițiile în care se accentuează complexitatea și fluiditatea mediului de afaceri, atât a celui intern, cât și a celui internațional.

BIBLIOGRAFIE

1. European innovation scoreboard, (2020) https://research-and-innovation.ec. europa.eu /statistics/performance-indicators/european-innovation-scoreboard_en
2. Eurostat total unemployment rate 2020 explained/index.php?title= Unemployment_statistics https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
3. Nicolescu O, Nicolescu C., Halmaghi E., Simion C.,Miricescu D., Uritu D., Cristof C., Pufulete D.,Voicu C., Vieru D. (2024)-Carta Albă a IMM-urilor din România, Editura Prouniversitaria, București
4. Nicolescu O., Nicolescu C.,(2011) Organizația și managementul bazate pe cunoștințe, Editura Prouniversitaria, București
5. Nicolescu O., Popa I., Nicolescu C., Simion C. (2024) Starea de sănătate a Managementului din România în 2023, Editura Prouniversitaria, București
6. Ready D.A., Cohen C., Kiron D., Pring B.(2020) The New Leadership Playbook for the Digital Age, https://sloanreview.mit.edu/projects/the-new-leadership-playbook-for-the-digital-age/
7. The Global risk Report-2023, https://www.weforum.org/publications/global-risks-report-2023/
8. Transparency International, (2019) Corruption Perceptions Index, https://www.transparency.org/en/cpi/2023
9. UN, (2015) Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development, https://sdgs.un.org/2030agenda
10. Von der Leyen U.(2019) Aunique opportunity to renovate the European Union, The Global Round Table, 10th September

---

[1]Microîntreprinderile includ și societățile care nu au raportat numărul de salariați