Anul 2025 a debutat cu schimbări destul de vizibile în planul principalilor indicatori de pe piața muncii, evoluții care au reflectat mai clar trenarea activității economice observate în anul precedent. Atât cererea, cât și oferta de forță de muncă au consemnat ajustări care indică o relaxare a condițiilor din piață, iar dinamica anuală a salariilor, deși în continuare înaltă, s-a temperat.
Gradul de tensionare a pieței muncii s-a diminuat în trimestrul I 2025, înregistrând cel mai scăzut nivel post-COVID. Rata locurilor de muncă vacante s-a redus până la 0,6 la sută în trimestrul I – deși modificarea este marginală, evoluția capătă relevanță în contextul stabilității prelungite a variabilei (0,7 la sută mai mult de un an). În paralel, rata șomajului BIM s-a majorat pronunțat, ajungând la 6 la sută (+0,3 puncte procentuale față de trimestrul IV 2024); cu toate că datele provizorii pentru intervalul aprilie-mai plasează rata șomajului la 5,8 la sută, cel mai probabil la nivelul întregului trimestru II se va înregistra o valoare superioară, având în vedere perspectivele modeste privind activitatea economică. Slăbirea cererii de forță de muncă reiese și din cele mai recente rezultate ale sondajului DG ECFIN, deficitul de forță de muncă devenind o problemă mai puțin presantă pentru companii. O concluzie similară relevă și rezultatele chestionarului de conjunctură din luna martie 2025 realizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, care semnalează o schimbare în clasamentul preocupărilor pe care le au companiile, cererea de produse și servicii, cadrul politico-economic și costurile cu forța de muncă devansând lipsa personalului calificat. Deși plasate în plan secundar, problemele structurale ale pieței muncii (precum sistemul educațional ineficient, migrația masivă din perioada postaderare și îmbătrânirea populației) persistă și alimentează persistența unui deficit cronic de forță de muncă și a unui anumit nivel-prag de încordare a condițiilor de pe piața muncii.
Rata anuală de creștere a efectivului de salariați s-a majorat ușor în trimestrul I, până la 0,8 la sută (+0,1 puncte procentuale față de ultimele trei luni din 2024), Grafic 1. În cadrul sectorului privat, contribuții pozitive au avut, în principal, comerțul și construcțiile, dar și tehnologia informației, unde au încetat restructurările. În schimb, ramurile industriale care înregistrau deja scăderi ale numărului de salariați și-au continuat reorganizarea, mai ales cea de fabricare a autovehiculelor, unde sunt în derulare procese de robotizare a producției[1]; suplimentar, recrutările din industria alimentară și-au accentuat tendința descendentă. În sectorul bugetar, primele trei luni ale anului au marcat o extindere a schemei de personal, dinamica anuală a numărului de salariați urcând la 1,4 la sută, de la 1 la sută în trimestrul IV 2024. La nivelul economiei, datele pentru intervalul aprilie-mai au evidențiat o temperare a dinamicii anuale a efectivului de salariați până la 0,4 la sută, majoritatea sectoarelor consemnând fie încetiniri ale ritmurilor de creștere, fie o adâncire a contracției; tendința a fost prezentă atât în mediul privat, cât și în sectorul public.
Grafic 1. Efectivul salariaților din economie
Sursa: INS, calcule BNR
Pentru orizontul apropiat, climatul de recrutare rămâne precaut. Sondajul DG ECFIN indică o evoluție modestă a cererii de forță de muncă, așteptările privind ocuparea din trimestrul II fiind similare cu cele din trimestrul I. O perspectivă asemănătoare oferă studiul Manpower (ediția care vizează trimestrul III 2025), previziunea netă de angajare menținându-se la nivelul din trimestrul anterior (6 la sută, printre cele mai scăzute din Europa).
Rata anuală de creștere a salariului brut pe economie a urmat o tendință descendentă, coborând în trimestrul I până la 11,7 la sută (-1,5 puncte procentuale față de trimestrul IV), iar în aprilie-mai până la 10,2 la sută. În sectorul privat evoluția a fost relativ stabilă în primele trei luni ale anului – 12,4 la sută, în medie, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul trimestrului anterior –, în condițiile în care la 1 ianuarie 2025 a avut loc o nouă majorare a salariului minim, iar eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din domeniul alimentar și cel al construcțiilor a fost parțial preluată de unii angajatori (în celelalte două sectoare afectate, IT și agricultură, această abordare a fost mai puțin evidentă). Ulterior, ritmul anual al salariilor din sectorul privat s-a atenuat, valoarea din intervalul aprilie-mai situându-se la 11,4 la sută.
Tendința va continua cel mai probabil și în trimestrul II – potrivit estimărilor interne ale curbei Phillips (Grafic 2), contribuția nefavorabilă a factorilor exogeni continuă să se diminueze, în timp ce productivitatea muncii recapătă importanță în procesul de negociere a salariilor. În sectorul bugetar, dinamica anuală a salariilor a scăzut semnificativ, până la 9,4 la sută în trimestrul I și 5,7 la sută în aprilie-mai 2025, dată fiind înghețarea salariilor pentru funcționarii publici.
Grafic 2. Evoluția salariului mediu BRUT pe economie
Sursa: INS, Eurostat, estimări și prognoze BNR
[1] Dacia a lansat un program de plecări voluntare pentru angajații din uzina de la Mioveni, aceștia putând să își depună cererea de demisie până la 20 iunie în schimbul unor prime semnificative, cu încetarea contractului de muncă la 1 iulie.
