Consumatorii români se confruntă cu o „furtună perfectă” în ritualul lor matinal de savurare a cafelei, dar și în cutia cu ciocolată, pe măsură ce piețele mondiale de mărfuri intră într-un teritoriu fără precedent. În timp ce prețurile mondiale la cacao s-au retras de la maximele istorice, contractele futures pentru cafea continuă să urce neîncetat. Ambele mărfuri amplifică traiectoria deja îngrijorătoare a inflației din România, indusă de creșterile TVA-ului și de alte măsuri fiscale ale guvernului Bolojan.
Prețurile globale ale cacao, care au atins maxime istorice de 12.906 dolari pe tonă în decembrie 2024, au mai scăzut de atunci până la aproximativ 7.150 dolari pe tonă în septembrie 2025. Cu toate acestea, răcirea aparentă a acestora maschează problemele structurale mai profunde care afectează centrul de producție din Africa de Vest. Industria cafelei prezintă o imagine și mai volatilă, contractele futures pentru varietatea Arabica atingând 4 dolari pe livră (450g) în septembrie 2025, ceea ce reprezintă o creștere uimitoare de 61% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Piața românească resimte aceste șocuri globale cu o intensitate deosebită. Datele privind inflația din august arată o accelerare îngrijorătoare la 9,85%, prețurile produselor alimentare crescând cu 8,92% față de aceeași perioadă a anului trecut. În cadrul acestei categorii, prețurile la cafea și cacao au crescut cu 19% față de anul trecut, depășind semnificativ rata generală a inflației alimentelor. Această creștere exercită o presiune suplimentară asupra gospodăriilor românești, care se confruntă deja cu creșteri ale prețului energiei electrice de aproape 65% de la începutul anului, în urma deciziei guvernului de a elimina plafoanele de preț în iulie 2025 și a evoluției generale a prețurilor influențate de creșterea TVA la 21%.
În 2024, România s-a clasat pe locul 16 în topul celor mai mari importatori mondiali de ciocolată. Importurile sale au fost evaluate la aproape 611 milioane de dolari, reprezentând o creștere de 22% față de 2023. Această cifră plasează România pe locul 10 în topul celor mai mari importatori din Uniunea Europeană, în urma unor țări precum Germania, Franța, Olanda, Polonia și Cehia, pentru a menționa doar câteva. Și acest lucru face ca situația pieței interne, unde consumul pare să rămână puternic, să fie mai dificilă.
Situația cafelei prezintă o vulnerabilitate similară. Importurile României de cafea, ceai și condimente au fost de 519 milioane de dolari în 2024, potrivit bazei de date COMTRADE a Organizației Națiunilor Unite privind comerțul internațional. Piața cafelei din România este estimată la o valoare de 2,3 miliarde de dolari în 2025, cu un consum care ajunge la 54,5 milioane de kilograme anual. Majoritatea veniturilor, respectiv aproape 1,5 miliarde de dolari, sunt generate de consumul în afara casei (cafenele și restaurante), consumul la domiciliu (cafeaua vândută în supermarketuri și magazine de proximitate) fiind de peste 800 de milioane de dolari. Fenomenul cultural al cafelei, în creștere în țară, și preferința pentru produsele de cafea premium au creat o discrepanță între creșterea prețurilor și cererea susținută, în special în rândul consumatorilor mai tineri, care continuă să alimenteze expansiunea cafenelelor de specialitate în zonele urbane.
Presiunile interne asupra prețurilor, induse de politicile fiscale ale guvernului român, se combină cu presiunile externe, deoarece momentul lor coincide cu perturbări majore ale reglementărilor care remodelează fluxurile globale de mărfuri. Regulamentul Uniunii Europene privind defrișările, programat să intre în vigoare la 30 decembrie 2025, impune companiilor să demonstreze că importurile lor de cacao și cafea nu contribuie la defrișări. Acest lucru adaugă costuri de conformitate care se vor transfera inevitabil asupra consumatorilor, creând o presiune suplimentară asupra prețurilor, dincolo de costurile materiilor prime.
În același timp, tarifele de 50% aplicate de Statele Unite produselor braziliene, inclusiv cafelei, au modificat fundamental modelele comerciale globale. Exporturile braziliene de cafea către SUA au scăzut cu 46% în august 2025, redirecționând oferta către piețele europene și asiatice. De această reechilibrare geografică a fluxurilor de cafea pot beneficia temporar importatorii europeni, inclusiv România, prin creșterea ofertei, dar contribuie și la volatilitatea generală a prețurilor.
La nivel global, piețele de cacao și cafea rămân foarte dificile, marcate de o volatilitate ridicată, ceea ce înseamnă că fluctuațiile de preț pe termen scurt pot fi bruște și greu de prevăzut. Riscurile principale nu sunt doar condițiile meteorologice și bolile plantelor din Africa de Vest, tarifele ridicate și modificările legislative, ci și schimbările în modelele de ofertă sau cerere. Industria ciocolatei devine din ce în ce mai prudentă în ceea ce privește costurile ridicate ale materiilor prime, ceea ce ar putea exercita presiuni asupra prețurilor. Consumul global de cafea este estimat că va atinge un nivel record de 169,4 milioane de saci, în timp ce exporturile mondiale de boabe de cafea sunt estimate la 122,3 milioane de saci. Acest dezechilibru fundamental dintre cerere și ofertă ar putea sugera că este posibil ca prețurile să rămână ridicate și volatile până la sfârșitul anului 2025.Pentru consumatorii români, această confluență de perturbări ale aprovizionării la nivel mondial, modificări ale reglementărilor și presiuni fiscale interne înseamnă că aceste șocuri ale prețurilor mărfurilor ar putea afecta sezonul sărbătorilor și ar putea continua în mod similar si în 2026.
