Acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a prezentat un discurs în deschiderea dezbaterii „Restructurarea și reconstrucția economiei românești într-o lume schimbare”, organizate de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), dezbatere care a beneficiat de susținerea și găzduirea asigurate de BNR:
Stimați invitați, doamnelor și domnilor,
Bine ați venit la Banca Națională a României!
Noi suntem onorați să găzduim acest eveniment organizat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale sub o denumire îndrăzneață – „Restructurarea și reconstrucția economiei românești într-o lume schimbare”.
Salut participarea la masa dezbaterilor a domnului profesor universitar doctor Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București, a domnului profesor universitar doctor Ioan Jelev, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești, a domnului Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, a domnului Gabriel Biriș, vicepreședinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România și a inițiatorului și a „motorului” acestor dezbateri, a domnului Constantin Boștină, președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES).
Personal, regret faptul că domnul profesor Mircea Coșea, veteran, colaborator, ministrul reformei în anii grei, la începutul anilor ’90, nu a putut să ni se alăture din motive obiective – îi transmit pe această cale sănătate și urări de bine.
Aș vrea să precizez de la început că acest titlu de dezbateri nu este ceva nou, cel puțin pentru noi, ce la Banca Națională. Reamintesc faptul că tot Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale, cu sprijinul Băncii Naționale, a organizat, la zece ani de la intrarea României în Uniunea Europeană, conferințele finalizate cu o carte document: „Să gândim mai departe de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană”.
Acum, suntem la un fel de serbare a majoratului, la 18 ani de la intrarea în Uniunea Europeană. Suntem, în același timp, nu numai la majorat, ci și la o perioadă în plină reașezare strategică, recalibrare, redefinire globală, europeană, națională. „Schimbare” și „transformare”, acestea sunt sintagmele cel mai des invocate de la nivelul decidenților politici, al instituțiilor financiare, al cercetătorilor și al actorilor economici.
Aș mai spune, ca un joc de cuvinte, dar nu este joc de cuvinte – „schimbare după schimbare, schimbare după schimbare” – aceasta reprezintă o nouă normalitate. Preocuparea noastră, a celor de la Banca Națională a României, este susținerea constantă a dialogului între specialiști, a schimburilor de opinii. Toate acestea pot conduce la reflectarea unor unghiuri noi pentru a înțelege în ce lume trăim, spre ce ne îndreptăm, precum și la clarificarea mai bună a unor aspecte complexe, la identificarea unor idei noi generatoare de orientări practice. Momentul ales pentru această suită nouă de dezbateri nu putea fi mai potrivit, cred eu. Contextul internațional invită la căutarea fundamentelor pentru un nou design economico-inidustrial și pentru o nouă anvelopă financiară, flexibilă și plină de reziliență.
Un exemplu ar fi euro digital. Am citit despre accelerarea procesului de introducere a euro digital. Euro digital nu înlocuiește numerarul euro și, așa cum spunea Christine Lagarde, nu pentru că „îmi place să-mi vad semnătura pe bancnotele de euro”, ci pentru că euro numerar, bancnotele euro, rămân preferatele unei părți din populație. Eu am mai povestit despre încercarea Suediei de fi prima țară „no cash society”, încă de când și-a celebrat Banca Centrală a Suediei 350 de ani de la înființare și, apoi, a constat că nu se poate din două considerente, ambele s-au dovedit practice. Primul este menționat acum și de Banca Centrală a Noii Zeelande, și ea o instituție ambițioasă să treacă la digitalizare totală. Primul considerent este că pensionarii nu vor, nu preferă digitalul, s-au obișnuit și, cât or mai trăi, vor să trăiască cu numerar; la fel, în Noua Zeelandă. Al doilea considerent mi s-a părut și mai interesant când am discutat cu specialiștii. Cineva spunea că referirea la pensionari este un argument: sunt un milion de persoane care vor numerar. Și mai e ceva: dacă nu avem sisteme clare de securitate cibernetică, ne termină rușii, ne blochează plățile, în trei zile. Sistemele de securitate (observați și cu dronele) nu sunt ceva simplu de făcut, pentru că și celălalt, așa cum e în orice război actual, hibrid, progresează, nu stă pe loc.
Dar nu numai era digitală este ceva care ne împinge spre un alt viitor. În urmă cu câțiva ani, generalul Jones, de la Atlantic Council, mi-a dat un material pe care l-am și circulat printre specialiști, în care spunea despre acest sistem de 5G în telecomunicații, că este cel mai important proiect de după proiectul Manhattan, cu bomba atomică. Prima oară, nu l-am crezut, dar el schimbă comportamentul nostru în societate.
Aș mai spune ceva, ca să vă stimulez pentru dezbatere. Eu am fost întrebat la sfârșitul unei întâlniri cu secretarul general al OECD, acum un an, dacă gândesc un plan de creștere a competitivității economiei românești și răspunsul meu a fost sincer: „Acum, dominantă este ajustarea fiscal bugetară”; cu alte cuvinte, „nu ne e capul la creșterea competitivității că aveam lucruri mult mai grele de făcut”. Bine îmi arăta domnul Biriș, chiar dacă sunt prevăzute să se întâmple în câțiva ani buni, nu se vor face deloc ușor, pentru că mărimea ajustării fiscale este mare. Cu timpul și mai ales în ultima perioadă, mi-am dat seama că răspunsul meu nu a fost adecvat, pentru că ajustarea va dura câțiva ani buni. Să vedem cât va dura. Poate ni se va spune în dezbatere. Noi nu putem amâna dezbaterea despre ce se întâmplă în lume, despre cum ne adecvăm noi, ca societate, ca economie, la schimbările din lume. Nu putem să așteptăm ajustarea fiscală, trebuie făcute în paralel. De aceea, l-am și rugat, poate ne va spune ceva, și pe domnul prim-viceguvernator, Leonardo Badea: „Tu ai gândit la această întrebare, nu mi-o punea omul degeaba – «Cum vă pregătiți pentru viitor?»” El, spre mândria noastră, a celor de la Banca Națională, a făcut vreo trei materiale. Și acestea sunt un început: trei materiale despre creșterea competitivității economiei românești, le-a și publicat.
Eu mă opresc aici. Îi felicit pe partenerii instituționali și individuali implicați în realizarea acestui proiect. Vă felicit, domnule Boștină, pentru rolul pe care vi l-ați asumat. Vă îndemn să continuați cu aceste preocupări. Nu sunt deloc în afara timpurilor noastre, dimpotrivă, sunt în interiorul timpurilor noastre, pline de mișcare. Vă mulțumesc pentru atenție. Sunt încrezător că dezbaterea va aduce idei valoroase și că ele vor fi urmate de altele. Mulțumesc!
