Polonia și România sunt cele mai mari economii din Europa de Est. Deși cele două țări s-au confruntat cu provocări similare, ele se află în prezent pe traiectorii complet diferite. În timp ce România se luptă în continuare cu inflația, prețurile din Polonia sunt acum sub control, ceea ce a determinat Banca Centrală să scadă rata dobânzii pentru a stimula economia. În România însă este posibil să asistăm la o continuare a stagnării economiei, având în vedere că politicile de austeritate fiscală, inflația ridicată și ratele mari ale dobânzilor sunt preconizate să continue și anul viitor.
Rata anuală a inflației în România s-a situat la 9,9% în septembrie 2025, în creștere, dar ușor sub așteptările pieței, care estima o cifră de 10,1%. Aceasta rămâne cea mai ridicată inflație din iunie 2023, determinată de creșterea prețurilor produselor nealimentare (11,09% față de 10,48% în august) și serviciilor (10,36% față de 9,85%). În același timp, inflația produselor alimentare a scăzut (7,86% față de 8,92%). În mod îngrijorător, datele privind PIB-ul au arătat, în al doilea trimestru al anului 2025, o creștere de doar 0,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.
În prezent, România are cea mai mare inflație din UE și a treia cea mai mare din Europa, după Turcia și Ucraina, înaintea Rusiei, Belarusului și Moldovei. Dacă ne uităm la țările din partea centrală și estică a Uniunii Europene, Bulgaria se situează la 5,3%, Ungaria la 4,3%, Slovacia la 4,2% și Polonia la 2,9%. Inflația prețurilor de consum din zona euro a crescut la 2,2% în septembrie 2025, de la 2,0% în ultimele trei luni, situându-se ușor peste ținta de 2,0% a Băncii Centrale Europene, potrivit datelor preliminare.
Polonia și România au în comun un trecut comunist și alte similitudini, inclusiv granița cu Ucraina, războiul aducând nevoi urgente de securitate și reînarmare. Însă traiectoria celor două țări nu putea fi mai divergentă. Spre deosebire de România, datele privind inflația din Polonia au confirmat stabilizarea prețurilor. Indicele prețurilor de consum a rămas la 2,9% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce economiștii se așteptau la o ușoară creștere, între 3,0% și 3,1%. De la lună la lună, prețurile nu au crescut deloc, indicele situându-se exact la 0,0%, față de o creștere preconizată de 0,2%. Acest lucru arată că presiunea pe termen scurt asupra prețurilor s-a atenuat în mod vizibil. O surpriză care a influențat datele privind inflația din septembrie a fost scăderea prețurilor alimentelor cu 0,5% față de luna august, precum și o creștere limitată a costurilor energiei.
Săptămâna trecută, Banca Națională a Poloniei (NBP) a redus rata dobânzii de referință cu 0.25%, până la 4,5%, marcând a treia reducere consecutivă. Guvernul polonez continuă să urmărească o politică bugetară relaxată. Proiectul de buget pentru 2026 prevede un deficit ridicat, de 6,5% din PIB, ceea ce înseamnă că stimulentele fiscale vor continua să susțină creșterea economică și ar putea îngreuna reducerea în continuare a inflației. Economia Poloniei are acum o creștere robustă, cu PIB-ul prognozat să crească cu 3.5% în acest an, conform BERD.
Între timp, Banca Națională a României menține rata dobânzii la un nivel de 6,5% după nouă pauze consecutive, relativ mare. dar încă mult sub rata inflației, cu foarte puține perspective de scădere în viitorul apropiat. Cu toate acestea, BNR prevede că inflația va atinge un vârf în trimestrul al treilea, înainte de a scădea. Înăsprirea fiscală ar trebui să contribuie la dezinflație prin răcirea cererii. Însă, într-o lume marcată de tensiuni geopolitice și comerciale globale, măsurile fiscale și economice ale guvernului român generează o nouă doză de incertitudine, determinând BNR să adopte o poziție de echilibru extrem de precară. Consumul privat al României a reprezentat 65,6% din PIB-ul nominal în decembrie 2024. Cu o creștere a PIB-ului aproape nulă, o inflație galopantă și rapoarte care indică faptul că românii încep să își reducă cheltuielile, o slăbire economică suplimentară care să ducă la stagflație (o stagnare a economiei acompaniată de inflație și șomaj crescut), poate fi un risc real.
În timp ce ultimul sondaj eToro Retail Investor Beat arată că îngrijorările legate de inflație în rândul investitorilor individuali polonezi s-au atenuat semnificativ, pentru cei români, aceasta a devenit principala preocupare, urmată de o posibilă recesiune a economiei românești. De asemenea, încrederea investitorilor români în economia locală se află la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. Acest lucru ar trebui să dea de gândit coaliției de guvernare și prim-ministrului Ilie Bolojan.
