Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR), a organizat, la 23 septembrie 2025, conferința „Nevoia restructurării și reconstrucției economiei naționale românești într-o lume în schimbare”. Organizată printr-un cuprinzător parteneriat coagulat din mediul academic, universitar și de business (Academia Română, Academia de Studii Economice din București, Asociația Generală a Economiștilor din România, Asociația Facultăților de Economie din România, Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Camera de Comerț și Industrie a României, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”), conferința marchează deschiderea unui amplu demers în spiritul misiunii asumate de ASPES, aceea de analizare pe bază de studii științifice a realității economico-sociale românești și, de aici, de formulare a unor perspective fundamentate pe obiectivitatea argumentelor de cercetare. Conferințe viitoare vor aborda teme privind agricultura românească, industria, resursele României, potențialul natural și cel turistic etc.
„România are resurse naturale, minerale, energetice și are un deloc de neglijat potențial financiar. Ce face cu ele?!”
Dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, a subliniat accentul pus pe analiza și pe direcțiile care ar trebui urmate pe baza acesteia având în centrul atenției „economia națională românească – nu economia din România! –, într-o lume aflată în plină schimbare”. Admițând că o prefigurare în acest sens nu este ușoară, președintele ASPES a evidențiat „momentul deosebit de important prin care trec Europa, omenirea, în general și, implicit, România”.
Într-o semnalare fundamentală pentru abordările ulterioare, dr. ec. Constantin Boștină a făcut observația că, „la ora actuală, 70% din activele de producție și de prestări servicii din România sunt deținute de capitalul străin. Spațiul de dezvoltare pentru capitalul românesc, spațiul în care se poate mișca, este de maximum 30%. De aici pornim în demersul pentru restructurarea economiei și nu trebuie să abandonăm, că dacă abandonăm, o să ajungem ca spațiul românesc să fie de 10-20%”.
Dezvoltând apelul la obiectivitatea datelor care încadrează România în context european, dr. ec. Constantin Boștină a semnalat: „Să ai o țară cu 220 de miliarde de euro datorie externă la ora actuală și să continui să te împrumuți și să nu cauți sursele la nivel de producție, nu de taxe și impozite, acesta e un parcurs care nu e în regulă. Este inadmisibil, dacă dorești a fi considerat politician cu pretenții de guvernant, să nu te întrebi, dacă o țară ca România ocupă locul șase în Uniunea Europeană ca potențial uman, deci ai potențialul uman necesar, ce faci cu el?! Ca potențial natural, ca suprafață, România este pe locul nouă. Deci, ai resurse naturale, ai resurse minerale, ai resurse energetice. Ce faci cu ele?! Nu e deloc de neglijat că există și un potențial financiar. În România, există aproape 70 de miliarde, bani în depozitele populației și ale societăților comerciale. Masa de creditare este în jurul a 50-55 de miliarde. Există chiar un disponibil de finanțare, dacă știi să pui în mișcare circulația banului. Aceste date așează România în primele 10 locuri din Uniunea Europeană ca potențial și totuși indicatorii calitativi de viață sunt incredibili. Este incredibil ca o țară situată ca potențial până pe poziția a zecea în Uniunea Europeană să aibă gradul de sărăcie cel mai mare din Europa. Avem un grad de analfabetism funcțional de 40%. Avem cea mai mare mortalitate din Europa. Toate aceste date duc la concluzia că țara e prost guvernată. Clar, fără niciun fel de discuții!”
Prin noua serie de dezbateri, a accentuat dr. ec. Constantin Boștină, ASPES – împreună cu partenerii, cu mediul universitar, cu cercetători ai institutelor Academiei Române, cu patronatele – începe „determinarea unui alt mod de a privi problemele economice ale României; nu problemele politice!”
„Contextul internațional invită la căutarea fundamentelor pentru un nou design economico-inidustrial”
Acad. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a integrat noul demers în continuitatea ciclului de conferințe organizate de ASPES, de asemenea, cu sprijinul BNR, finalizate cu o lucrare de sinteză, cartea document „Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040”. Guvernatorul BNR a arătat că preocuparea celor de la Banca Națională a României „este susținerea constantă a dialogului între specialiști, a schimburilor de opinii. Toate acestea pot conduce la reflectarea unor unghiuri noi pentru a înțelege în ce lume trăim, spre ce ne îndreptăm, precum și la clarificarea mai bună a unor aspecte complexe, la identificarea unor idei noi generatoare de orientări practice. Momentul ales pentru această suită nouă de dezbateri nu putea fi mai potrivit. Contextul internațional invită la căutarea fundamentelor pentru un nou design economico-industrial și pentru o nouă anvelopă financiară, flexibilă și plină de reziliență”.
„Stimulare fiscală pentru fermele și/sau societățile de transformare a produselor agricole”
Prof. univ. dr. Ioan Jelev, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, a pledat pentru „dezvoltarea unor politici publice convergente”, în care „agricultura să fie domeniu prioritar”. În acest sens, a formulat „unele direcții care se referă la:
- dezvoltarea unor politici publice convergente în cadrul politicii agricole comune pentru consolidarea veniturilor fermelor mici și mijlocii, prin diversificarea producției și transformarea acesteia în domenii care vizează nișe de piață națională sau europeană; în general, produse cu apelație la origine, produse destinate piețelor care impun restricții nontarifare și scheme de calitate;
- altă direcție ar putea fi crearea unui sistem național de achiziție publică pentru produsele agricole excedentare în piață, cu scopul de a garanta reluarea sezonieră a producțiilor agricole zootehnice;
- crearea unor centre periorășenești de stocare, depozitare pe parcursul sezonului rece a produselor agricole, cu consum în stare proaspătă sau destinate transformărilor culinare în gospodărie;
- stimularea captării și conservării apei pluviale în rezervoare locale aflate în gestiunea autorităților locale ca măsură esențială în lupta împotriva secetei pedologice, sistemice și sau accidentale. Problema apei devine din ce în ce mai stringentă și arzătoare pentru găsirea unor soluții optime în această direcție. De altfel, chiar summitul la nivel înalt de la Johannesburg din 2002 a promovat aceea numită paradigmă WEHAP care însemna de la apă la energie, biodiversitate, sănătate;
- accelerarea înființării unor sisteme forestiere – perdele agroforestiere cu specii pomicole, liziere pentru aliniamente pentru căile de transport și cursurile de apă ca măsură a gestionării resurselor de apă în zonele agrosilvice;
- stimularea conservării și valorificării biodiversității agricole, dezvoltarea unor sisteme care să permită creșterea gradului de autonomie alimentară, „naționalizarea” sistemelor de reducere a pagubelor provocate de bolile și dăunătorii specifici culturilor agricole, horticole, pomicole;
- dezvoltarea cercetărilor de bioinginerie de top, inexistente, practic, la ora actuală în cercetarea noastră, prin crearea unor laboratoare de cercetare de ultimă generație;
- dezvoltarea și finanțarea/creării unor centre moderne pentru cercetare fundamentală și fundamental-aplicativă din domeniile agricol, zootehnic, piscicol, acvacultură, forestier și de protecția mediului agricol;
- dezvoltarea sistemelor de agricultură urbană, agricultură verde, agricultură digitală inteligență artificială. Pe plan mondial, tot mai mult se vorbește astăzi de agricultură verde. Prin ea nu se înțelege agricultura ecologică, ci o agricultură digitalizată, informatizată, de mare precizie. Agricultura urbană, spre mirarea unora, este o zonă în care există politici pe plan mondial de dezvoltare a unor astfel de practici agricole;
- stimularea activităților de transformare primară și secundară la nivelul fermelor a materiilor prime agricole, horticole, zootehnice, forestiere;
- sisteme integrate de producție agricolă;
- susținerea măsurilor de utilizare a energiei verzi în domeniul agricol, horticol, zootehnic. Există oarecare contradicție între dezvoltarea surselor de energii regenerabile, care vedem că se face, de multe ori, în detrimentul terenurilor agricole și practicile agricole. Avem o cercetare interesantă la stațiunea noastră de la Băneasa și invit pe toți cei interesați să facă o vizită la ferma de la Moara Domnească, unde avem astfel de sisteme de panouri solare pentru producerea energiei electrice, care, cu diverse grade de transparență și filtrație a radiațiilor ultraviolete, permit simultan, sub ele, și dezvoltarea activității agricole;
- stimularea fiscală pentru fermele și/sau societățile de transformare a produselor agricole noi sau modernizate până la maturarea afacerii;
- dezvoltarea unor măsuri de reacție rapidă pentru prevenirea pagubelor provocate de fenomene meteorologice extreme, cu care, din păcate, ne confruntăm tot mai mult;
- dezvoltarea sistemelor de îmbunătățiri funciare și de conservare a fertilității solurilor în interlandurile cu risc major de aridizare, deșertificare, salinizare, eroziune eoliană și pluvială;
- îmbunătățirea sistemelor de transfer de informație și cunoștințe de specialitate și dezvoltarea sistemelor de formare profesională pentru adulții din spațiul rural pe tot parcursul vieții”.
„Deciziile politice bazate pe fundamentări științifice realizate de cercetători și cadre didactice, împreună cu mediul de afaceri, ar fi mai bine înțelese și acceptate”
La necesitatea unei analize a principalelor sectoare economice s-a referit și prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București, considerând, în același timp, că „deciziile politice care au la bază fundamentări științifice realizate de către cercetători și cadre didactice, împreună cu reprezentanții mediului de afaceri, ar fi mult mai bine înțelese și acceptate de către cei cărora li se adresează, inclusiv de către partenerii de la Bruxelles”.
Referitor la noul ciclu de dezbateri inițiat de ASPES, desfășurat împreună cu parteneri din mediul universitar și economic, rectorul ASE a subliniat: „Este bine să ne concentrăm pe analize pertinente ale principalelor sectoare de activitate din țara noastră și să identificăm problemele majore cu care se confruntă acestea. Să propunem soluții pentru asigurarea și creșterea competitivității pe piața Uniunii Europene și nu numai. Considerăm că este absolut necesar să devenim competitivi pe piața națională și mondială, deoarece la peste 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, nu avem prea multe sectoare sau subsectoare competitive, ceea ce îngreunează procesul de integrare a economiei țării noastre în cea europeană.
De asemenea, vedem cu toții că problemele pe care le au produsele românești pe piețele mondiale duc la deficite mari ale balanței de comerț exterior, inclusiv pentru sectoarele unde avem un mare potențial de producție, cum ar fi sectorul agroalimentar. Un exemplu de subsector competitiv pe piața internațională este cel viti-vinicol, iar explicațiile sunt cel puțin două. Firmele de profil sunt conduse de oameni aflați la vârste optime, iar aceștia sunt cunoscători de carte, care au avut abilitățile de a negocia cu Uniunea Europeană în interesul sectorului. Îmi exprim speranța că toți cei care participăm la proiectul pe care îl lansăm astăzi, împreună cu toți cei care au o bună expertiză în domeniile lor de activitate, vom duce proiectul nostru la bun sfârșit, încercând să propunem soluții fundamentate științific pentru dezvoltarea socio-economică a României. Acest obiectiv nu se poate realiza decât dacă lângă noi vor veni instituții ale statului abilitate să elaboreze și să fundamenteze un model de dezvoltare socio-economică a României în vederea integrării în Uniunea Europeană. Văd două instituții publice capabile să asigure finalizarea acestui demers – Președinția României și Parlamentul României. La guvern nu m-am referit, pentru că se întâmplă schimbări, or noi trebuie să avem partener de discuții pe o perioadă mai lungă”.
„Noi avem nevoie să încurajăm firmele să facă profit, în niciun caz să le descurajăm”
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, vicepreședinte al ASPES, s-a arătat „pesimist că mesajul oamenilor de afaceri va fi preluat de actualii decidenți politici”, constatările sale fiind „că oamenii de afaceri care conduc companii puternice nu sunt chemați la masa dialogului”. În opinia sa, trebuie susținut un dialog pe categorii de business, pentru că cerințele întreprinderilor mari și foarte mari sunt cu totul altele decât cele ale microîntreprinderilor.
Președintele CCIB a prezentat un tablou statistic al economiei românești la nivelul lunii august 2025: „Avem 917.881 de deponenți de bilanț (4.047.000 de salariați), cu aproape 51.000 mai mulți decât în anul precedent. Avem o creștere a afacerilor de 37 de miliarde de euro – 527,89 de miliarde de euro, față de 490 de miliarde, anul trecut. În momentul introducerii taxei de 1% pe cifra de afaceri a firmelor de peste 50 de milioane, erau 1.042 de firme care se calificau în această zonă, cu o bază de impozitare de 246 de miliarde de euro. După trei luni de zile, s-au făcut 1.017, iar baza de impozitare s-a dus la 233.
Export a fost 92,6 miliarde de euro, cu 33,4 miliarde mai mic decât importul. Primii 100 de exportatori, din cei 26.980 de exportatori înregistrați oficial de statul român la 31 decembrie 2024, realizează aproape 51% din totalul exportului. În acești primi 100, sunt trei firme românești. Primii 500 realizează 74% din totalul exportului. Aici găsim 72 de firme românești, din care 59 sunt private. Primii 1.000 de exportatori realizează 83% din totalul exportului. Aici, găsim 209 firme românești, din care 136 private. Deci, exportul României este realizat de capitalul străin care are activitate în România.
În agricultură, anul trecut am importat de un miliard de euro 25 de milioane de produse procesate din lactate, de 803 milioane, produse procesate din panificație congelate și paste, de 515 milioane, produse procesate din carne, de 230 de milioane, produse procesate din tomate. Cred că industria alimentară va trebui să reprezinte un pilon de bază al economiei românești, pe viitor.
Avem 578.000 de fermieri care dețin între 1 și 5 hectare. Între 5 și 30 de hectare dețin 178.000 de fermieri, 28.000 dețin între 30 și 150, 3.109 fermieri dețin între 2.000 și 3.120 de hectare. Deținem și un titlu european în acest sens – avem cei mai mulți fermieri din Uniunea Europeană – 33%, dar facem doar 3,2% din producția agricolă europeană”.
Mihai Daraban a conchis: „În economie, noi nu avem un produs românesc cu valoare adăugată mare. Mediul de business are nevoie și de stimulente, dar ca să poată să aibă aceste stimulente, trebuie să existe acel confort bugetar care nu poate fi realizat decât prin diminuarea cheltuielilor statului care nu-și mai au rostul. Noi avem nevoie să încurajăm firmele să facă profit, în niciun caz, să le descurajăm”.
„Pentru o strategie de dezvoltare economică cuprinzătoare și eficientă, este esențial să se ia în considerare rolul sectorului privat”
Într-un demers metodologic privind „Componentele esențiale ale unei strategii de dezvoltare economică”, demers transmis reuniunii, prof. univ. dr. Mircea Coșea a reiterat că „o strategie de dezvoltare eficientă poate atrage potențiali investitori și parteneri prin demonstrarea viabilității și a potențialului de creștere a economiei”.
În argumentația profesorului Coșea, „strategiile de dezvoltare sunt esențiale pentru direcționarea eforturilor și resurselor către obiective specifice. Acestea ajută la definirea unei foi de parcurs clare și la măsurarea progresului. Aceasta ajută la identificarea oportunităților de piață, la optimizarea operațiunilor și la anticiparea provocărilor viitoare.
În plus, o strategie de dezvoltare eficientă poate atrage potențiali investitori și parteneri prin demonstrarea viabilității și a potențialului de creștere al economiei.
O strategie cuprinzătoare de dezvoltare economică conține mai multe elemente cheie. Primul este o înțelegere clară a condițiilor economice existente inclusiv tendințele demografice și disponibilitatea resurselor cheie. Aceste informații formează fundamentul pe care se construiește strategia.
A doua componentă este dezvoltarea unor scopuri și obiective specifice care să răspundă nevoilor și oportunităților economice unice ale națiunii. Aceste obiective trebuie să fie realiste și realizabile și trebuie să se bazeze pe o analiză amănunțită a punctelor forte, a punctelor slabe și a potențialului națiunii. Al treilea element este crearea unui plan de acțiune care detaliază modul în care vor fi atinse scopurile și obiectivele. Planul de acțiune trebuie conceput pentru a implementa strategia în mod eficace și eficient.
Al patrulea element este evaluarea și ajustarea continuă. Pe măsură ce condițiile din comunitate se schimbă, strategia de dezvoltare economică trebuie revizuită și revizuită după cum este necesar pentru a se asigura că rămâne relevantă și adecvată.
Conform analizei profesorului Coșea, „pentru a crea o strategie de dezvoltare economică cuprinzătoare și eficientă, este esențial să se ia în considerare rolul sectorului privat. Sectorul privat este un motor cheie al creșterii economice și al prosperității, iar participarea sa este esențială pentru succesul oricărei inițiative de dezvoltare economică”.
„Prioritatea priorităților este să fie redată atractivitatea României pentru investitori”
La rândul său, av. Gabriel Biriș, vicepreședinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, a subliniat că, în ansamblu, „prioritatea priorităților este să fie redată atractivitatea României pentru investitori”.
Reducerea deficitului bugetar fiind o componentă a recâștigării acestei atractivități Gabriel Biriș a comentat evoluția deficitului bugetului de stat începând din 2004: „Vedem că e ca o sinusoidă, din păcate, în jos. Acum, suntem într-un vârf al deficitului, pornit din 2016-17. În special din 2017 a început creșterea accelerată a acestui deficit. Noi, în 2024, am avut, conform legii bugetului de stat, planificat un deficit de 5,6%. Am ajuns la peste 9%. Am depășit chiar și cifrele ajustate conform înțelegerii din planul bugetar pe termen mediu, din termenul agreat, ca în șapte ani, să reducem deficitul la 2,5% în 2031. Acum, ca urmare a măsurilor, în special, de creștere a taxelor, precum și, un pic, ca urmare a măsurilor de apăsare pe pedala colectării, mai puțin pe reducerea de cheltuieli, suntem pe un trend descrescător. Acest trend descrescător trebuie să continue într-un ritm susținut.
În 2031, trebuie să ajungem la 2,5% din PIB. Practic, vorbim de ajustare de 5,5% din PIB, de la 8% la 2,5% din PIB. Ce nu s-a luat în considerare privind acest plan de ajustare pe șapte ani este că, între timp, trebuie să mai adăugăm 3% cheltuielile cu apărarea. Totodată, mai trebuie să suportăm impactul «cataclismului» care va urma începând cu 2028, prin pensionarea «decrețeilor». Deci, noi, până în 2031, trebuie cumva să asigurăm resursele pentru o ajustare a deficitului de peste 10% din PIB”.
În concluzie, pe această bază, Gabriel Biriș a evidențiat „două mesaje. Unu – nu mai putem continua așa și doi – avem nevoie de colaborare. Trebuie consultări. Avem soluții. Nu vom putea face o ajustare de peste 10% din PIB pe PIB-ul actual. Din păcate, se și transmit mesajele acestea, «din 2027, gata, ne relaxăm». N-avem cum să ne relaxăm. Se creează false așteptări. N-avem cum să ne relaxăm, pentru că, până în 2031, trebuie să ajustăm peste 10%”.
Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR), a organizat, la 23 septembrie 2025, conferinţa „Nevoia restructurării şi reconstrucţiei economiei naționale româneşti într-o lume în schimbare”. Organizată printr-un cuprinzător parteneriat coagulat din mediul academic, universitar și de business, seria de evenimente beneficiază de sprijinul partenerilor:
PARTENER PRINCIPAL: BCR
PARTENERI: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral şi Halley Cables.
