Declarații ale lui Constantin Boștină, președinte al ASPES în cadrul conferinței „România 2025-2040. Politici de industrializare a României prin promovarea unor industrii inovative bazate pe cunoștințe și digitalizare, IT, IA, biotehnologii, nanotehnologii, industria cosmosului” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 16 octombrie 2025, la Banca Națională a României.
Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), într-un parteneriat instituțional cu Academia Română, cu Academia de Științe Agricole și Silvice, cu Academia de Studii Economice, Asociația Facultăților de Economie, cu Asociația Generală a Economiștilor din România, cu Camera de Comerț și Industrie a României, cu Asociația Oamenilor de Afaceri din România organizează a doua dezbatere – toate dezbaterile noastre fiind găzduite de Banca Națională a României – pe o temă ce reprezintă o nevoie a perioadei pe care o parcurge economia României: „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare”. Vă rog să rețineți sublinierea „a economiei naționale românești”. Am ajuns la această subliniere, ținând seama de modul în care, în ultima perioadă, evoluează economia românească. Nu vrem să dăm calificative, pentru că nu pentru asta ne întâlnim. Nu vrem să ne exprimăm nemulțumiri, pentru că nu pentru asta ne întâlnim, ci vrem, pe baza unei expertize pe care fiecare din participanți o are, să relevăm o apreciere de pertinență normală asupra situației actuale a economiei, în termeni foarte bine documentați și, în mod deosebit, să livrăm autorităților niște puncte de vedere și nu numai puncte de vedere, ci și soluții pentru ceea ce ar trebui să se întâmple în economia României. Noi, ASPES, în parteneriat cu partenerii instituționali, apreciem că e momentul foarte favorabil pentru guvernarea României ca, în situația europeană și mondială pe care o parcurgem acum, când lumea încearcă să se schimbe, încă își caută „picioarele” pe care să se sprijine, România, la rândul ei, de vreo 35 de ani, caută felul cum „să stea pe picioarele ei” (și nu prea „stă pe picioarele ei”), în această situație, e momentul favorabil să folosim ceea ce se întâmplă pe plan european și mondial, să ne configurăm un anumit mod de a restructura și de a reconstrui economia națională a României.
Avem o anumită viziune asupra modului în care ar trebui evoluat în acest sens. Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale a făcut, la zece ani de la intrarea României în Uniunea Europeană, o analiză foarte atentă – împreună cu mediul academic, cu mediul universitar, cu mediul de business – o apreciere a poziției în care ne aflăm și a elaborat o carte document: „Modelul economic românesc. Să gândim mai departe decât azi”. Noi ne-am exprimat public opinia că, în România, „se gândește până diseară. Ce-o fi mâine, o să vedem”. Deci, să gândim mai departe decât azi. La ce? La un model economic românesc în Uniunea Europeană și nu numai în Uniunea Europeană, „România – Orizont 2040”. Acum, ne găsim într-o etapă mai favorabilă, legat de ceea ce se întâmplă și în plan european, și în plan mondial. Sunt aceste intenții de schimbare, care, într-un fel, ne pot favoriza. Am plecat de la ideea că ar trebui să încercăm să definim construcția prezentă și viitoare a economiei naționale românești, bazată pe câteva domenii care ar determina o înscriere într-un cadru favorabil pentru ceea ce ne interesează. Prima dezbatere (care a avut loc tot la Banca Națională a României) a confirmat, inclusiv prin aprecierea guvernatorului Băncii Naționale, că momentul ales pentru a încerca să oferim o variantă de evoluție a economiei românești este favorabil. Din acest punct de vedere, cred că BNR e singura instituție din România care poate să emită o apreciere fundamentată pe date reale asupra modului în care trebuie gândit viitorul economiei. Pornind de aici, am conturat patru piloni pe care să se așeze evoluția viitoare. Primul pilon este cel despre care discutăm astăzi: industriile viitorului în România. Al doilea pilon este agricultura și industria alimentară. Al treilea pilon, serviciile și turismul, încadrând și turismul balnear. Al patrulea pilon este finanțarea economiei naționale românești. Sigur, ținem seamă de ceea ce se întâmplă în structura instituțiilor bancare din România, de problemele legate de creditarea capitalului productiv, de prestările de servicii, de educație, de sănătate. Sperăm să găsim, împreună cu Banca Națională, o modalitate de a crește întâi ponderea capitalului românesc și a pieței de capital din România în finanțarea economiei României. Încercăm să identifică criterii mai economice de creditare, de orientare a creditării către mediul de afaceri, către producție și mai puțin pentru susținerea statului (dacă s-ar putea, deloc). La ora actuală, situația în piața de finanțare arată că finanțarea capitalului productiv și a mediului de afaceri este văduvită în favoarea avantajelor bancare pentru susținerea finanțării statului. De pe aceste coordonate, încercăm să conturăm, în final, un document așa cum l-am făcut pe acela la zece ani de la intrarea în Uniunea Europeană. Mai intenționăm, cum am convenit cu conducerea Băncii Naționale a României și cu conducerea Academiei Române și cea a Academiei de Studii Economice, cu conducerea Academiei de Științe Agricole și Silvice, să facem, la începutul anului viitor, probabil, în februarie, o conferință națională pe această temă, a restructurării și reconstrucției economiei naționale românești. E foarte greu să facem o asemenea restructurare și o reconstrucție, în condițiile în care aproape 75% din capitalul productiv în România nu este controlat de statul român. Nu avem interese politice, avem interese naționale. Nu vrem să dăm afară capitalul străin, dar vrem să lucrăm într-o colaborare, cu respectarea regulilor economice și financiare din România. În opinia mea personală, nu se mai poate amâna prea mult această abordare, pe care să o punem în fața politicului, pe care îl văd la mijloc, el fiind „cu tracțiunea”, având în stânga viziunea mediului de afaceri, a celor care produc și susțin în fapt activitatea economică și financiară statală, iar în dreapta, gândirea academică, universitară, cu soluții pertinente, pentru a putea să ieșim din această situație.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:
