Declarații ale doamnei Dana Vasilescu, coordonator al programului My Way în cadrul conferinței „România 2025-2040. Politici de industrializare a României prin promovarea unor industrii inovative bazate pe cunoștințe și digitalizare, IT, IA, biotehnologii, nanotehnologii, industria cosmosului” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 16 octombrie 2025, la Banca Națională a României.
Sunt foarte multe lucruri care ar trebui schimbate la nivelul educației. Eu sunt profesorul din spatele catedrei și am fondat un proiect de orientare în carieră și consiliere vocațională, din nevoia pe care am simțit-o la tinerii cu care interacționez de a avea un ghidaj. Copiilor noștri, tinerilor pe care noi ar trebui să-i mentorăm, le lipsește un plan de carieră.
Cum ne ducem către industriile viitorului? Din punctul meu de vedere, al omului de la catedră, al omului din mijlocul tinerilor, care sunt viitorii angajați ai industriei viitorului, este necesar un proces de testare vocațională, sunt necesare parteneriate între licee, între universități, între acestea și mediul de business, pentru că cel mai important este să avem o educație orientată spre practică.
Tinerii din ziua de astăzi nu știu cum să folosească toate aceste tool-uri care vin către ei cu viteza luminii. Am tot spus că viitorul este azi, însă ar trebui să ne gândim și pe termen lung, chiar dacă nimic nu mai este previzibil. Cred cu tărie că un parteneriat strâns cu instituțiile statului, o corelare între testarea vocațională și planul de carieră făcut pentru tinerii noștri ar putea să-i pună la locurile potrivite mai pregătiți și mai conștienți.
Sunt multe motive pentru care tinerii pleacă să studieze în străinătate. Pleacă, în primul rând, pentru un învățământ universitar aplicat, înclinat către practică. Există universități în Europa (nu mai vorbim despre cele din Statele Unite), în care, în primul an, aproape că integral tinerii desfășoară doar practică. Un al doilea motiv pentru care tinerii noștri pleacă să studieze în alte țări, motiv pe care l-am sesizat în ultimul timp, este că Europa a luat-o înainte și au început să înființeze departamente și universități pentru meserii ale viitorului. În concluzie, cred că trebuie să-i prindem din urmă. Există modele în Europa și în Statele Unite demne de urmat, cu care și noi am putea să ajungem la performanță. Am putea să le dăm mai multă încredere tinerilor noștri. Să dezvoltăm aceste soft skill despre care nimeni în sistemul de educație nu vorbește, de care tinerii au atât de mare nevoie. Trebuie să-i învățăm pe tineri să gândească critic, să fie creativi, să aibă dreptul la opinie, să comunice, să se adapteze. Să-i formăm cu o mentalitate de învățare continuă, pentru că viitorul de ieri nu seamănă cu viitorul de mâine.