Berea fără alcool este percepută ca o alegere activă și responsabilă, adaptată contextelor sociale și celor care implică siguranța personală. Astfel, evenimentele sociale reprezintă principalul cadru de consum pentru unu din doi consumatori de bere fără alcool, mai ales pentru femei (58%) și persoanele între 35-44 de ani (59%), care preferă să evite alcoolul fără a renunța la ritualul social al berii. În paralel, șofatul este al doilea context major pentru 42% dintre consumatori, berea fără alcool fiind aleasă dominant de către bărbați (54%) și tineri între 18-24 de ani (47%), confirmând o tendință clară spre consum conștient și preventiv. Studiul a fost realizat de Reveal Marketing Research, la solicitarea Centrului de Studii despre Bere, și a explorat obiceiurile de consum ale românilor în legătură cu berea fără alcool.
Mai mult, potrivit aceluiași studiu, 21% dintre respondenți aleg să consume bere fără alcool într-un context legat de sănătate sau, în aceeași pondere, aleg să consume bere fără alcool la prânz, în timpul programului de lucru.
„Vedem o schimbare clară în comportamentul consumatorilor: berea fără alcool nu mai este o alternativă de compromis, ci o alegere activă, asociată cu responsabilitatea și un stil de viață echilibrat. Pentru mulți consumatori, gustul similar cu berea tradițională și libertatea de a o consuma în orice moment al zilei sunt argumente puternice. Berea fără alcool a devenit parte din rutina zilnică, nu doar o excepție.”, a declarat Corina-Aurelia Zugravu, Președinte al Centrului de Studii despre Bere.
Întrebați despre principalele motive pentru alegerea berii fără alcool, respondenții au invocat în primul rând evitarea efectelor alcoolului (49%) – mai ales în rândul bărbaților (53%) și al celor între 35 – 44 de ani (54%) – și posibilitatea de a șofa în siguranță (42%), un aspect mai important pentru bărbați (48%) decât pentru femei (35%). Totodată, gustul similar cu cel al berii tradiționale și posibilitatea de a fi consumată în orice moment al zilei sunt motive menționate în egală măsură de respondenți (29%). Gustul este mai important pentru tinerii cu vârste între 18 – 24 de ani (33%), în timp ce flexibilitatea consumului pe parcursul zilei este mai relevantă pentru segmentul 45 – 55 de ani (36%). Integrarea în evenimente sociale fără consum de alcool este un motiv invocat de 24% dintre respondenți, mai ales de femei (26%) și tineri (27% în rândul celor de 18 – 24 de ani). Beneficiile asupra sănătății și conținutul redus de calorii sunt menționate de 21% dintre respondenți, mai frecvent în rândul tinerilor (25%), în timp ce restricțiile medicale sunt un motiv pentru 15%, mai des întâlnit la femei (17%) și persoane peste 55 de ani (18%).
„Creșterea numărului de români care aleg berea fără alcool în contexte sociale sau înainte de a conduce reflectă o maturizare a pieței și o conștientizare tot mai accentuată a riscurilor asociate consumului de alcool. Totodată, se conturează din ce în ce mai clar percepția pozitivă asupra acelor persoane care fac această alegere înainte de a urca la volan – fiind considerate persoane responsabile, preocupate de siguranță.”, a declarat Marius Luican, Director General al Reveal Marketing Research.
Consumul de bere fără alcool înainte de a urca la volan este asociat cu responsabilitatea: 56% dintre respondenți consideră că persoanele care fac această alegere dau dovadă de maturitate și grijă față de siguranța rutieră. Percepția pozitivă este mai pronunțată în rândul adulților între 35 – 44 de ani (61%) și al bărbaților (57%), indicând o recunoaștere clară a comportamentului preventiv.
Pe de altă parte, o dovadă în plus a faptului că berea fără alcool face parte deja dintr-o rutină, e demonstrat de faptul că 36% dintre respondenți consideră deja consumul de bere fără alcool o alegere firească. Această percepție neutră este mai frecventă în rândul bărbaților (39%) și al segmentului de 35 – 44 ani (44%).
Studiul Reveal Marketing Research s-a desfășurat online în luna septembrie 2025, pe un eșantion reprezentantiv național de 1.012 respondenți de peste 18 ani, din mediul urban și rural, utilizatori de internet. Eroarea maximă de eșantionare este +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.
