Declarații ale domnului ing. Ciprian Muscă, președintele ASFOR în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).
Silvicultura și, mai ales, exploatarea și preluarea lemnului realizează 3,5% din produsul intern brut al României. Noi existăm în mediul rural, creăm locuri de muncă: sectorul de exploatare și prelucrare a lemnului înseamnă cam 120.000 de locuri de muncă. E mult, e puțin, dar susține tot ceea ce înseamnă dezvoltare rurală a economiei. Cifrele la silvicultură sunt un pic diferite față de agricultură: acest 3,5% din PIB înseamnă partea de lemn, cu partea de mobilă, 4 miliarde de euro, balanță pozitivă în raport cu acele cifre care, în agricultură, erau pe minus.
Întotdeauna s-a pus întrebarea de unde vine forța asta a forestierilor, de a merge mai departe, în condițiile în care, în 30 de ani, sectorul forestier a primit finanțare 89 de milioane de euro, cam 8% din ce avem noi nevoie. Am depus proiecte de peste 130 de milioane de euro și putem depune proiecte de miliarde de euro.
În 30 de ani, am crescut suprafața forestieră a României, în ciuda tuturor lucrurilor care se spun, cu aproape 500.000 de hectare: noi, 250.000 și ne-a ajutat și natura cu încă 250.000, adică au fost împădurite acele terenuri pe care agricultura le-a abandonat. Am înțeles că, ca să putem merge mai departe, trebuie să avem documente de viziune și am început să scriem documente de viziune. Parte din viziunea noastră s-a regăsit în programe de guvernare. Multe au fost adoptate și, între timp, au fost și abrogate. Eu sper că, până în 2040, multe din cele pe care noi le-am scris în viziunea noastră să le regăsim, să existe. Voi aminti doar câteva care, pentru noi, sunt foarte, foarte importante.
În primul rând, cifrele sectorului forestier sunt bune. Noi reușim să dăm valoare celor trei elemente esențiale: pădure, lemn și comunitate locală. Reușim să folosim aceste trei elemente, cu care România se mândrește, ca să realizăm plus valoare. Mai departe, trebuie să luptăm, ca sectorul forestier să aibă o recunoaștere națională. Sectorul forestier nu este recunoscut ca structură strategică, în condițiile în care nu poți să faci mai nimic în România fără lemn, în condițiile în care lemnul în acel Green Deal pe care noi încercăm să-l schimbăm și îl vedem pe ca o povară, are și o cheie. Cheița se numește „Pădure-lemn”. Cu pădure-lemn, reușești de la 1 m³ de lemn să economisești vreo 2 t de carbon. Vedem că sunt niște cifre foarte, foarte mari, cu sute de milioane tone de carbon, ceea ce reprezintă un avantaj pentru România, în cazul în care Green Deal va fi dus mai departe.
Toată lumea trebuie să conștientizeze că acest sector forestier, de care toată lumea a uitat, este un sector strategic al economiei naționale și al nostru, ca nație. Trebuie să creștem, în continuare, suprafața pădurilor. Chiar dacă am făcut efortul și am crescut-o, trebuie s-o creștem în continuare Trebuie să începem să investim în zona construcțiilor din lemn. Noi o facem pe banii noștri. Avem companii care construiesc din lemn atât în România, cât și cam prin toată Europa.
Trebuie să investim mai mult în mobilier. Nu cerem subvenții, nu cerem ajutoare de stat, nu vrem scheme. Vrem ca statul să înceapă să își gestioneze banii un pic mai atent. Ce ar fi dacă statul, din sumele pe care le alocă construcțiilor, 30% le-ar arunca lemnului? Ce înseamnă dacă statul, din mobilierul pe care îl cumpără, 25% ar cumpăra de la firmele românești, din pădurile noastre. Statul român are jumătate din pădurile României. Din PNNR, am cheltuit zeci de milioane de euro pe mobilier în școli care n-a fost produs în România? Ne cam sabotăm singuri
Propunerile noastre sunt simple. Să ne gestionăm mult mai bine banii. Să investim în sectorul forestier, pentru că, dacă avem o piață internă puternică și stabilă, noi avem puterea să duduim exportul și alea 4 miliarde să devină 8 miliarde.
În fiecare an, noi lăsăm în pădure cam 3 milioane de metri cubi, lemn pe care nu-l scoatem, îl abandonăm, pentru că ne încurcă birocrația. Aceste 3 milioane de metri cubi cărora noi le spunem resturi de exploatare, adică vârfuri, crengi etc. În pădure, la o exploatare forestieră, așa ceva arată urât. Durează vreo 7-10 ani până când acestea se topesc și nu le mai vedem. Acele 3 milioane de metri cubi echivalează cu un reactor de la Cernavodă și cam cu un procent din PIB echivalează lemnul pe care noi, an de an, îl lăsăm să putrezească în pădure. Invitația noastră este să vă alăturați viziunii Asociației Forestierelor din România și sectorului forestier și să folosim pădurea, lemnul, comunitatea locală, comunitatea rurală și, nu în ultimul rând, inteligența artificială. Avem nevoie la pădure de inteligență artificială și sper ca, până în 2040, să avem măcar 40% inteligență artificială în toate operațiunile pe care noi le facem. Ce putem noi face cu inteligența artificială în pădure? Gestionăm, la ora actuală, în România, două dintre cele mai mari baze de date, cu trilioane de informați; sistemul de urmărire a materialelor lemnoase Sumal și inventarul forestier național. Cu ajutorul inteligenței artificiale, putem să ne scoatem informațiile de care avem nevoie ca să gestionăm mult mai eficient pădurea, ca să avem păduri sănătoase, să avem o industrie performantă, să ne calculăm lanțurile de producție cât mai economic posibil, astfel încât să reușim să producem cât mai mult din lemnul românesc și să dezvoltăm comunitățile noastre locale.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:
