Declarații ale lui Nicu Vasile, președintele LAPAR în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).
Un pact național cu agricultura ar trebui să analizeze factorii interni și externi determinanți ai agriculturii, ca sector de dezvoltare națională. Agricultura este un sector care trebuie să pună bazele dezvoltării economice prin industria alimentară și toate celelalte aspecte.
La nivel european, agricultura este un sector de 44 de milioane de angajați în diferite sectoare de activitate. La nivel național, discutăm foarte mult despre politici privind protecția plantelor. Normal ar fi să avem o strategie: să văd cu cât îmi influențează scoaterea de produse fitosanitare, introducerea de alte produse fitosanitare, animale, sănătatea plantelor. În România, aveam 2.460 de cabinete veterinare, dintre care 1.400 au fost închise. Facultățile de medicină veterinară se axează foarte mult pe formarea pentru animalele de companie.
Într-o analiză privind îngrășămintele, trebuie să discutăm despre biodiversitate. Exportăm foarte multe și importăm foarte puține îngrășăminte. Aici discutăm de principala legea a agrochimiei, importul și exportul de micro și macroelemente. Nu există un raport în acest sens.
În sectorul furajelor, am furaja, dacă am avea zootehnie puternică.
Nu mai intrăm în aspecte privind procesarea în industria lemnului, industria textilă etc.
Să analizăm ce înseamnă agricultura României în ultimii cinci ani. În 2020, am avut o cifră de afaceri de 9,19 miliarde de euro, o scădere față de anul precedent de 3%. Motivații: secetă, pandemie, restricții logistice. Vin fondurile europene, a căror însumare înseamnă 1,79 de miliarde de euro, adică 19,5% din cifra de afaceri în agricultură. Care este marja netă? Între 5 și 6%, adică 460 de milioane euro. De ce am dat 1,7 miliarde? Ca să obțin 460 de milioane? Nu mai spun că aici este vorba despre export de materii prime. Prin exportul de materii prime adică cereale, exportăm ce? Exportăm micro și macro elemente. Discutăm de materia organică. În 1900, conținutul de humus era extrem de mic: doar 0,25%. În 2019, era 0,74%? Asta înseamnă că direcția e bună? Nu sunt sceptic, dar trebuie să discutăm pe cifre. Vorbim foarte mult, dar nu concretizăm prin strategii. În 2021, dăm mai mulți bani prin aceste fonduri, însă profitabilitatea nu există. La Bruxelles, avem europarlamentari care nu au o direcție clară de a face lobby pentru sectoarele de activitate.
Să vedem ce înseamnă consumul de produse fitosanitare la nivel european și la nivel global. Cât avem consumul de produse fitosanitare pe un hectar? La nivel global, suntem pe locul 19. Media, în perioada 2020-2023, este 2,93 de kg. Discutăm aici de produse comerciale, dar datorită fragmentării, avem un consum mai mare cu 20%. Noi nu discutăm de comasarea solelor, ci discutăm de fragmentarea acestor sole. Avem 64 de milioane de sole.
Cum putem să discutăm de biodiversitate? Discutăm de productivitate, de profitabilitate, de creșterea salariului pe economie, dar nu avem productivitate.
Ce înseamnă agricultura României la nivelul comunității europene? Înseamnă 32% din totalul fermierilor la nivel european și numai 3,3% din valoarea produselor agroalimentare. Unde se duce această profitabilitate a fermierului, a sectorului agricol? Dacă în 1996-97, litrul de motorină însemna 0,35 de cenți, acum discutăm de 1,4-1,5. La kilogramul de azot, de fosfor sau potasiu, se vede diferența între 1996 și 2025. Să facem o analiză asupra a ce înseamnă celelalte state și să ne raportăm la ele.
Trebuie să fim profitabili! Nu rezistă în piața globală decât cei profitabili. Olanda înseamnă 0,53% din totalul fermierilor la nivel european și produce 6,3%. Germania n-are decât 2,6% din totalul fermierilor, dar are o producție de 13,5%.Vedeți și Franța vedeți și celelalte țări. Olanda, deși are doar 0,5% din totalul fermierilor la nivel european, e a doua țară care exportă produse agroalimentare pe plan global, după Statele Unite. Fermierii aduc 27% din PIB-ul Olandei, dar aici discutăm de ferme medii de 17 ha. La nivel european, avem o medie a fermelor vegetale, a fermelor mari, de 16,2 ha. La nivelul României, sunt sub 4 ha. Unde putem să discutăm în condițiile acestea de productivitate? Noi tot discutăm despre fermierii mici, fermierii mari, fermierii medii, dar n-avem o definiție în acest sens. La 1890, aveam definiția fermei de subzistență, care însemna 10 ha. În România azi discutăm de o medie pe ferme de 3,8 ha. În 2021, aveam 824.226 de ferme mici, dintre care, 571 mai mici de 5 ha. În 2021, însumam o suprafață de 9,7 milioane de ha teren arabil. Acciza pe motorină nu o cereau decât 5 milioane de fermieri, ca suprafață, însemnând 22.232 de fermieri din 824.000, ceea ce reprezintă o cerere la acciza pe motorină pentru numai 4,7 milioane de hectare.
Referitor la valoarea importurilor pe grupe de produse (carne, fructe, lapte, legume, preparate pe bază de cereale), din 2006 în 2023, importurile de produse agroalimentare au crescut.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:
