Declarații ale lui Bogdan Popovici, FoodBiz, în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).
Vorbind cu mai mulți conducători de multinaționale care se ocupă de marele retail, de industria alimentară și de procesare, opinia lor, printre altele, este că, în momentul acesta România, nu are niciun fel de șansă pe termen scurt și mediu în ridicarea competitivității. Modelul nostru sub acest aspect este Polonia, crea funcționează ca o putere regională și ar fi bine să ne uităm la bunele practici de acolo.
În discuți pe care le-am avut cu specialiști din agricultură, am înțeles că de interes și de conectare în competitivitate pentru agricultura românească și pentru un anume tip de revenire a economiei românești ar putea fi un pol România-Bulgaria-Grecia. Poate ar trebui să vedem, dacă nu putem fi importanți pentru Europa Centrală, să putem fi importanți pentru produsele din agricultură în raport cu Grecia și Bulgaria. Convergența și competitivitatea ne apropie mai tare de acest pol, decât de polul menționat anterior.
Ar fi bine să schimbăm mentalitatea, în primul și în primul rând și să ne uităm cu atenție în programele Uniunii Europene. Unul dintre cele mai importante programe de la Uniunea Europeană este Invent Horizon, este și Agridata, la care România, atât de deșteaptă, cu atât de mult potențial și cu atât de mulți specialiști, nu prea accesează. E bine de știut că doar 2% din conducătorii de ferme din România au specializare în zona de tehnologie și inteligență artificială. În Danemarca și în Suedia, peste 50% din conducătorii de ferme au cursuri speciale de digitalizare și inteligență artificială, în Polonia, peste 35%. În România, s-au făcut diverse studii, au început să apară astfel de specialiști la fermele mari, pentru că ele sunt singurele care au capacitate de cercetare și de conectare la marile bănci de date. Există 18-20% sută ferme care încep să-și pună problema inteligenței artificiale, internet of things (IoT) și așa mai departe. Deci, poate merită să propunem Academiei de Științe Agricole să introducă în toate centrele de cercetare cursuri de perfecționare tehnologică, cursuri de digitalizare și cursuri de inteligență artificială pentru cercetători, care să cheme în jurul lor fermieri, pentru că altfel România rămâne acolo unde este. În toți parametrii de competitivitate, suntem pe locul 27-28 în Uniunea Europeană. La indexul AI Readiness, de acces la inteligență artificială făcut de mai multe instituții internaționale, România oscilează între locurile 58 și 65. Atâta vreme cât nu ne conectăm tehnologic, toate discuțiile despre refacerea agriculturii sunt puțin sterile.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:
