Declarații ale lui Gheorghe Glăman, președintele Sectiei de horticultură a ASAS în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).
În strategia elaborată în urmă cu mai mulți ani, prezentată Guvernului României, am spus ca IVB-urile pe care le aveam pe județe să le transformăm în cooperative, în care se vor uni cei din jurul lor. Nu s-a făcut așa ceva. În prezent, din 15 IVB-uri, numai unu funcționează, cel de la Kogălniceanu. În loc să le modernizăm pe cele vechi, să le restructurăm, acuma trebuie să le dărâmăm, ceea ce costă milioane. Din șase foste IAS-uri din județul Constanța, mai funcționează la ora actuală bine numai Ostrov și binișor funcționează Murfatlar, iar Cernavodă abia se reface. La Nazarcea, Mangalia și Cernavodă, cramele au devenit cuiburi de ciori.
Propunem un program de construcție de solarii. Creșterea din 2018 până în 2025 de o mie și ceva de hectare s-a făcut prin eforturi proprii ale oamenilor, nu prin fonduri europene. Propunem un program prin care să ajungem în 2041 la 11.000 de hectare, ceea ce ar însemna 1.100.000 de tone. Dăm și câteva soluții:
1. Numai pentru producătorii care se unesc în cooperative – Dacă nu introducem sămânța cooperativelor, ne vom trezi mai rău decât la globalizare, deoarece, cu timpul, comerțul la piața agroalimentară aproape s-a înjumătățit dacă nu chiar mai mult.
2. Suprafață minimă de 500 mp – Atât poate să facă o familie, ca să producă 30 de tone. 30 t x 10 ha înseamnă 300 de tone, pe care poți să le duci într-un market.
3. Proiecte tip – Se ia proiectare 10%. De ce n-ar face Ministerul Agriculturii proiecte tip până la 3 hectare de solarii?! Proiecte tip de 3 ha la solarii înseamnă că se iau 10.000 de euro pentru un proiect. Se poate face un proiect tip acasă, un proiect tip pe care îl pui undeva pe un teren plan, că n-o să-l pui pe pe munte.
4. Licitații publice făcute de fermierii din cooperativă, nu făcute de alții ca să cumpărăm tot ce este mai scump.
Din 2007, de când am intrat în Uniunea Europeană, la struguri pentru vin, planul de reconversie a funcționat și s-au plantat 35.000 de hectare și stăm ceva mai bine. Totuși, importăm de 81 de milioane de euro. Viile au fost retrocedate, în loc să fie ceea ce s-a propus de multe ori, un program de viticultură. Statul avea 2 milioane și jumătate de hectare. Dacă retroceda viile, erau în jur de 80.000 de hectare, pomicultura, 90.000 de hectare, încă vreo 60.000 de hectare, legume. 250.000 de hectare se puteau retroceda: maximum 50 de hectare la cei care se pricep să facă cu adevărat. Politicienii au spus „dați pământ!” Sigur, erau era și presiunea din stradă.
Cât privește unitățile de cercetare, acestea sunt administrate de ASAS, dar nu sunt ale academiei, sunt ale Ministerului Agriculturii. Eu n-am să pricep niciodată de ce Ministerul Agriculturii nu este interesat să le susțină, să le finanțeze, să aibă cu cine se exprima în teritoriu, să facă consultanță. A organizat Banca Mondială consultanţă, după cinci ani, când banii s-au terminat. Consultanța nu a mai fost finanţată. Degeaba fac cercetări, dacă cercetarea nu ajunge la cel care trebuie, la producător. Din 22 de institute în 1967, când s-a înființat ASAS, la ora actuală, nu mai avem decât 16. Numărul de cercetători, faţă de 1967, am scăzut de la 347 la 268. În ceea ce privește cercetările în funcție de grade științifice, avem scădere față de 1967.
Cu toată scăderea, cu tot necazul care îl avem, am reușit prin Societatea Română a Horticulturii și, mai ales, prin Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, ca în 2024 să organizăm Congresul European Horticol. 850 specialiști de pe mapamond au participat la Parlament. A fost al cincilea congres european, cu cea mai mare participare.
Până în 2048, ne trebuie 4 miliarde de lei, ca să putem asigura 90% din hrană cu produse românești și să și exportăm.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:
