Ultimele cifre privind inflația din România relevă presiuni persistente asupra prețurilor, în ciuda unei ușoare moderări a creșterii acestora în octombrie 2025. Țara noastră continuă să fie în fruntea Uniunii Europene în ceea ce privește creșterea prețurilor de consum, evidențiind provocările structurale pe care le are în contextul unei economii stagnante și al flexibilității limitate a politicii monetare.
Banca Națională a României a decis miercuri să mențină rata dobânzii neschimbată la 6,5%, menționând posibilitatea ca inflația ridicată să persiste pentru o perioadă mai lungă de timp. Din păcate, în aceste condiții, banca centrală nu poate face prea multe pentru a stimula economia aflată acum în dificultate, cu deficite publice masive care trebuie reduse și consumul care a scăzut drastic după ce măsurile de austeritate ale guvernului au intrat în vigoare.
Rata anuală a inflației în România a scăzut ușor în octombrie 2025, la 9,8%. Aceasta rămâne la cel mai ridicat nivel din iunie 2023; cu toate acestea, creșterea prețurilor atât pentru produsele alimentare, cât și pentru cele nealimentare s-a moderat față de septembrie anul acesta. Prețurile serviciilor au crescut într-un ritm ușor mai rapid (10,52% față de 10,36%). Pe bază lunară, prețurile de consum au crescut cu 0,5% în octombrie, după o creștere de 0,36% în septembrie. În același timp, datele privind PIB-ul au rămas aproape neschimbate, cu o creștere de 0,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Acest nivel ridicat al inflației în România a determinat Banca Națională a României să mențină rata dobânzii la un nivel ridicat de 6,5% pentru a șaisprezecea lună consecutiv, cu mult sub inflație și cu foarte puține perspective de scădere în viitorul apropiat.
Banca Națională a României a menționat în comunicatul său de presă că inflația anuală va scădea ușor în următoarele trei trimestre, dar va rămâne mai mare decât estimările anterioare. Acest lucru se datorează efectelor temporare cauzate de două măsuri recente ale guvernului: eliminarea plafonului pentru prețurile energiei electrice la 1 iulie și creșterea taxelor pe consum (TVA și accize) începând cu 1 august 2025.
Raportul BNR din noiembrie privind inflația prevede că aceasta va scădea brusc în al treilea trimestru al anului 2026, odată ce se estimează că aceste efecte directe vor dispărea. Ulterior, inflația va continua să scadă, dar ritmul de scădere va fi mai lent decât se anticipase anterior, pornind de la un nivel mai ridicat. Abia în 2027 se estimează că inflația va atinge ținta BNR. Această evoluție va fi susținută de o scădere a cererii cauzată de noile măsuri fiscale și bugetare introduse în august 2025, care vor tempera consumul și investițiile.
Există, de asemenea, incertitudini suplimentare și frământări politice cu privire la măsurile pe care autoritățile le vor lua în perioada următoare pentru a continua consolidarea fiscală, în conformitate cu planul convenit cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului. Economia românească se confruntă, de asemenea, și cu riscuri externe care pot influența activitatea economică și inflația pe termen mediu. Acestea includ tensiunile comerciale globale, războiul din Ucraina și creșterea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în țările Uniunii Europene – factori care pot modifica direcția politicilor economice și presiunile asupra prețurilor.
În prezent, România are cea mai mare inflație din UE și a treia cea mai mare din Europa, după Turcia și Ucraina, înaintea Rusiei, Belarusului și Moldovei. Dacă ne uităm la țările din partea centrală și estică a Uniunii Europene, inflația în Bulgaria se situează la 5,6% (o creștere a cifrei din septembrie – cea mai recentă publicată – de la 5,3% în august), în octombrie Ungaria se menține la 4,3%, Slovacia înregistrează, de asemenea, o ușoară creștere la 4,3% de la 4,2% în septembrie, iar Polonia înregistrează o ușoară scădere la 2,8% față de 2,9% în urmă cu o lună, iar Republica Cehă se situează la 2,5%, înregistrând, de asemenea, o ușoară creștere față de 2,3% înregistrată în septembrie. Toate aceste cifre sunt mult mai mici decât inflația noastră record. Inflația prețurilor de consum din zona euro a încetinit la 2,1% de la 2,2% în septembrie 2025, ușor peste minimul înregistrat în mai, de 1,9%. În UE, singura țară cu deflație este Cipru, care a înregistrat o inflație anuală de -0,3% în octombrie 2025.
Inflația este o preocupare reală și pentru investitorii individuali din România, deoarece a fost considerată riscul extern numărul unu pentru portofoliile lor, potrivit ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat. Ea este urmată îndeaproape de o potențială recesiune a economiei românești.
România se confruntă cu un echilibru dificil între frânarea creșterii prețurilor și susținerea activității economice. Acest lucru ar trebui să le dea suficiente motive de îngrijorare politicienilor de pe întreg spectrul politic pentru a începe în sfârșit să pună în aplicare reformele de care țara are nevoie disperată.
