Declarații ale lui Mircea Ursache, fost vicepreședinte al ASF în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040: CAPITALUL BANCAR ȘI PIAȚA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA – SURSE PRINCIPALE DE FINANȚARE PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 13 noiembrie 2025, la Banca Națională a României (BNR).
Aniversăm 30 de ani de la primele tranzacții ale Bursei de Valori București în România, pe 20 noiembrie 1995. În momentul de față, din punctul de vedere al cifrelor, suntem competitivi, ne situăm atât cât ne permite plapuma. Avem însă câteva restanțe uluitoare. Întâi și întâi, mă refer la contrapartea centrală. România are o strategie privind piața de capital în perioada 2023-2026, realizată împreună cu Comisia Europeană și cu sprijinul OCDE. În acest sens, există o hotărâre de guvern. Contrapartea centrală este exact ce lipsește astăzi pieței de capital de România. Te întrebi de ce nu se realizează de atâția ani. Banca Centrală este și ea implicată în acest proces de autorizare. A mai existat un contract împreună cu un consultant italian, reziliat de Bursa de Valori București în 2024 și care practic a înmormântat întregul proces de realizare a acestui cumpărător pentru vânzător și vânzător pentru cumpărător. Contrapartea centrală este inima pieței de capital pentru că asigură garanții. Ce s-a întâmplat în ultima perioadă în piața energiei în România nu s-ar fi întâmplat dacă avem contraparte centrală, care ar fi executat garanțiile. Cât timp în structura acționariatului contrapărții centrale este OPCOM, care n-ar trebui să existe, o astfel de bursă de stat care se tranzacționeze energia. Nu o să înțeleg niciodată cum. Artizanul celor mai mari tranzacții este Tinmar, despre care știm foarte bine cum ține prețul energiei sus. Aceste lucruri nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă ar fi existat o contraparte centrală. Decidentul politic ar trebui, la un moment dat, chiar să intervină, să întrebe ce se întâmplă, de ce am blocat acest proces. La fel de blocată, dar blocată conceptual, este problema listării companiilor de stat. E o frică undeva ascunsă că asta înseamnă privatizare. Nici pe departe! Un prim-ministru, la un moment dat, ne-a spus că nu listăm pentru că nu vrem să privatizăm. E nefiresc să ai companii în care statul să fie acționar 100% sau 80% și să fugă de transparența decizională, care este condiția absolută în piața de capital. Există transparență la toate companiile listate pe Bursa de Valori București, însăși bursa fiind listată. Există transparență la toți emitenții. E o cerință obligatorie prin regulamentele europene. În momentul de față, știm foarte puține lucruri despre companiile românești nelistate. Și managementul e pe câte patru luni. Problema resursei umane în zonele astea este o mare problemă pentru România. Nu demult, ASF-ul a avut la vârful său, de unde dirija piețele financiare nebancare, un fost contabil de ocol silvic. Asta e politica guvernelor românești și e greu să ne debarasăm de așa ceva!
În afară de transparență, e vorba de guvernanța corporativă. Aceasta se întâmplă cât timp, în structuri cum e ASF-ul, cum ANRE, cum sunt toate în companiile de stat, nu realizăm un raport cum are Banca Națională, între executiv și neexecutivi (neexecutivi din societatea civilă).
Cred că trebuie creat de către piață, pe modelul CSM-ului, un portofoliu de nume, pe care Parlamentul, atunci când numește în aceste autorități, în afară de decidenții politici, restul să fie oameni de specialitate. Dacă la neexecutivi partide mai mici sau mai mari care au intrat într-un mandat electoral în Parlament își pun oamenii, n-avem cum să ne așteptăm la calitate.
Apropo de listări, vă imaginați cum ar fi arătat astăzi tranzacțiile pe Bursa de Valori București dacă n-ar fi fost Transgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica? Greu de spus. Nu trebuie să uităm că cele mai mari transformări în piață au fost în perioada 2013-2018. Atunci a fost elaborată Legea 10, care a eliminat toate barierele din piața de capital. Asta a făcut posibil ca România să treacă de la statutul de piață de frontieră la statutul de piață emergentă.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic
