Declarații ale lui Gheorghe Vlad, vicepreședinte al OIPA în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040: CAPITALUL BANCAR ȘI PIAȚA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA – SURSE PRINCIPALE DE FINANȚARE PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 13 noiembrie 2025, la Banca Națională a României (BNR).
Legumiculturii i-am spus de fiecare dată „Cenușăreasa agriculturii”: cele mai puține fonduri aici au venit, deși în legumicultură sunt cele mai mari investiții. Concurența neloială, sustenabilitatea, competitivitatea, referirile la scăderea impozitului pe profit, toată partea corespunzătoare a fiscalității reprezintă numitori comuni și la noi, și în toate mediile industriale. România, astăzi, se duce către o economie agrar-industrială, pentru că, în România, 47% din populație locuiește în spațiul rural, care astăzi are capacitate și potențial, însă nu produce.
Rolul strategic al horticulturii, astăzi, depinde de import. Piața României este invadată. Rezumându-mă la ceea ce face organizația mea, cu un număr de 3000 de membri, avem și sectorul de industrializare, care astăzi lucrează cu numai 2% materie primă autohtonă. Restul este import și cea mai mare parte vine din China. Capacitatea de producție a procesării în România la legume fructe la conserve e de 2 milioane de tone și aproape totul vine din import.
Există o masă critică care funcționează dual, pentru că avem exploatații mici foarte multe și exploatații mari foarte puține. Este inexistentă partea de mijloc, exploatațiile medii, care să susțină mare parte a economiei. Ele se pot dezvolta ca unități de producție integrate, pentru că acolo intră și producția, și depozitarea, și valorificarea, cu totul.
Problema sistemului financiar este, practic, o lipsă a finanțării în domeniul agricol. Au fost și câțiva ani critici privind seceta, iar agricultura s-a dus către partea de a fi nefinanțabilă. Referitor la capital, de care suferim toți astăzi, el este, practic, motorul agriculturii. Dacă capitalul este inexistent, nu există nici evoluție, este involuție.
Ca să fim competitivi în piața Uniunii Europene, ne trebuie investiții. Capitalul necesar a fost mult subțiat în domeniul agriculturii, a rămas lăsat colateral, or, fără o modernizare și tehnologie pe măsură, nu putem să producem. Ar fi nevoie de o relansare a investițiilor, pentru că România, astăzi, nu funcționează la parametrii normali, iar ponderea agriculturii în PIB-ul României este undeva la 12%, ceea ce nu este o capacitate nici la sfert. Dacă capitalizarea ar fi pe măsură în tehnologii și ceea ce ar ma trebui, ponderea s-ar duce către 30-40% din PIB fără probleme.
Horticultura este un pilon strategic, pentru că investițiile în spațiile protejate ar contracara schimbările climatice. Ele sunt sustenabile din punct de vedere climatic, pentru că noi creăm o microclimat în spațiile protejate, în solarii și sere, producem într-un flux continuu și producțiile sunt pe măsură. Spre exemplu, astăzi, o seră performantă la tomate dă între 500 și 1000 de tone pe nouă luni de zile. România ar avea un necesar de 10.000 de hectare, nu mult, care s-ar duce și la export. Astăzi, suntem tributari importului. Nu avem decât 50.000 de hectare de spații protejate și legume în câmp. Un necesar ar fi de 250.000 de hectare. Imaginați-vă care este deficitul în balanța comercială.
Ca propuneri la finanțarea strategică, solicităm investiție de capital, pentru că pământul este cel mai important capital pentru viitorul României în economie. Ar trebui creat un fond separat, pentru că cheltuielile sunt minore. Chiar dacă am vrea să investim mai rapid astăzi, să facem 10.000 de hectare, ritmul de construcție este în două luni 5 hectare funcționale de seră. Indiferent ce am vrea, dacă aducem 1000-2000 de muncitori, este imposibil, pentru că este un ritm de montat și de dat în funcțiune, pentru a face cele 10.000 de sere în 2025-2055. Nu este mână de lucru pentru a asambla și ritmul nu-ți permite să montezi mai mult de 5 hectare în două luni funcționale. Cheltuielile nu sunt foarte mari. Trebuie să plecăm de la zonarea culturilor. S-au făcut solarii, serii de investiții la Brașov, la pensiuni, pentru că s-a zis că sunt bani europeni. S-au investit de către categorii care nu au nicio legătură cu agricultura: avem pensionari cu proiecte pilot în agricultura, avem medici, polițiști și investițiile sunt în van. Dacă avem o organizare neconcludentă și nu funcționăm, este din cauză că nu s-au creat parteneriat reale. Partea de capital ar trebui să se ducă către cei care funcționează realmente. Ar trebui dezvoltat ceea ce avem astăzi în funcțiune și poate fi îmbunătățit. Dacă vrem să vină alții din urmă, să creeze, va fi greu cu adaptabilitatea, pentru că nu e simplu să lucrezi într-o piață concurențială. Competitivitatea nu poți s-o stăpânești începând de astăzi, mai ales că noi lucrăm cu produse perisabile. Sămânța pe care noi o folosim la legume și cea pomicolă este 150% din import. De ce 150%? Pentru că noi, legumicultorii, ne-am luat sămânța pentru anul ăsta, dar luăm și ceva rezervă, că nu știm dacă răsare sau nu răsare și astfel se duce undeva la 2 miliarde jumate de euro anual din baza de date fiscalizată; imaginați-vă cât depășește ceea ce nu este fiscalizat! Ce ar fi fost dacă acești bani ar fi rămas în domeniul cercetării în România?!
Agricultura este un motor al redresării economice pentru că n-avem în ce investi peste noapte, să mai punem în funcțiune industriile care funcționau la capacități și trebuie să ne raportăm la ceea ce avem. Strategia națională pe care România ar trebui s-o adopte pe termen lung este investiția.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic
