În cadrul evenimentului „30 de ani de Bursă – trecut, prezent și viitor al pieței de capital” organizat de Bursa de Valori București, Prim-viceguvernatorul BNR – domnul Leonardo Badea, a declarat:
„Ne reunește astăzi un moment cu semnificație specială: aniversarea a 30 de ani de existență a BVB în forma sa modernă, ca instituție care reia tradiția burselor românești întreruptă în 1948. Este o ocazie potrivită pentru a privi, cu atenție și echilibru, la parcursul BVB, dar și la transformările prin care a trecut întreaga economie și societate.
Nu doar prezentul, ci și viitorul nostru depind de funcționarea eficientă a piețelor de capital. Economiile cu piețe de capital solide cresc mai rapid, inovează mai mult și fac față șocurilor economice mai bine decât cele care depind în mod covârșitor de finanțarea bancară.
Este deci, cu atât mai surprinzător paradoxul în fața căruia ne aflăm. Uniunea Europeană integrează una dintre cele mai mari economii din lume, companii de talie mondială și forță de muncă superior calificată. Și, cu toate acestea, piețele europene de capital sunt încă fragmentate, cu potențial parțial nevalorificat în raport cu amploarea celor americane. În Europa, doar 20% din finanțarea corporativă provine de pe piețele de capital, în timp ce 80% din finanțare provine de la bănci. În Statele Unite, raportul este inversat – aproximativ 80% din finanțarea corporativă provine de pe piețele de capital și doar 20% din împrumuturi bancare.
Au trecut decenii de când se vorbește despre integrarea piețelor de capital europene și deja 10 ani de când a fost lansată oficial Uniunea Piețelor de Capital. Progresul a fost însă extrem de lent. Avem 27 de regimuri de reglementare diferite, legi variate privind insolvența, sisteme fragmentate de compensare și decontare și diferențe culturale în preferințele de investiții.
Încă din 2001, Raportul Lamfalussy identifica armonizarea cadrului de reglementare, capacitatea statelor membre de a aplica în mod coerent principiile comune și flexibilitatea în vederea adaptării rapide la schimbările pieței ca reprezentând pilonii esențiali ai competitivității piețelor europene. Procesul Lamfalussy a oferit arhitectura inițială a integrării financiare europene, arhitectură care astăzi trebuie regândită și adaptată la realitățile noii economii.
Mai recent, rapoartele Draghi și Letta pledează pentru o accelerare a integrării piețelor financiare europene. Raportul Draghi menționează nevoia dezvoltării unor piețe de capital europene profunde și integrate ca precondiție esențială a competitivității continentului. Raportul Letta propune o „Uniune a economisirii și investițiilor”, ca liant dintre economiile naționale și capitalul european, creditată cu rolul de a reconfigura fragmentarea într-un avantaj de diversitate coordonată.
În acest context, dincolo de discuția generală , experiența piețelor emergente din regiune pune în evidență potențialul de creștere, iar Bursa de Valori București demonstrează că evoluția este posibilă: capitalizarea de piață s-a dublat în ultimii cinci ani, ajungând la aproape 57 miliarde euro în 2025; iar numărul investitorilor retail a crescut cu 348%, depășind 274.000. Acest ritm important de dezvoltare a fost susținut prin noi listări de companiilor private, prin introducerea la tranzacționare a unor pachete de acțiuni ale unor companii la care statul este acționar, precum și prin emisiuni de obligațiuni guvernamentale. Indicele BET-Total-Return a înregistrat o performanță de +230% în ultimii cinci ani, plasându-se pe locul doi în regiune și depășind semnificativ piețele emergente globale. Cifrele confirmă că reformele instituționale consistente dublate de angajament strategic pot determina pe piețele din Europa de Est performanțe comparabile cu cele ale piețelor mature.
Totodată, reclasificarea Bursei de Valori Bucureşti la statutul de „piaţă emergentă secundară”, în urma upgrade-ului acordat de FTSE Russell în 2020, a consolidat încrederea investitorilor străini, a crescut lichiditatea şi a îmbunătăţit vizibilitatea companiilor românești pe plan internațional.
Observând evoluțiile companiilor cotate la BVB, trebuie subliniat că, în termeni economici, ponderea companiilor nefinanciare listate este încă redusă. În 2024, acestea au generat doar 4,5 la sută din valoarea adăugată brută a sectorului nefinanciar, au angajat 1,3 la sută dintre salariați și au deținut 6,6 la sută din active. Aceste proporții indică în mod evident că există un spațiu foarte amplu pentru extinderea bazei de emitenți.
De asemenea, se remarcă un grad ridicat de concentrare din punct de vedere al cifrei de afaceri. Companiile din sectorul industriei extractive dețin cea mai importantă pondere în cifra de afaceri a companiilor listate (40 la sută), deși sunt în număr de trei. Sectorul cu cele mai multe firme este cel al industriei prelucrătoare (34 firme), care cumulează 27 la sută din cifra de afaceri. De asemenea, cele 4 companii din sectorul utilităților dețin 23 la sută din cifra de afaceri a firmelor listate, a treia cea mai ridicată pondere. Nicio firmă din sectorul agricol nu este însă listată pe piața principală.
Merită subliniat că, din anumite perspective, companiile listate au o performanță economică și financiară superioară celei a ansamblului companiilor nefinanciare. Rentabilitatea activelor (ROA) a fost de 9,8% în 2024, cu 1,2 puncte procentuale peste media sectorului. Totuși, dimensiunea mai mare și nivelul ridicat al capitalizării companiilor listate fac ca rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) să fie, în medie, mai redusă: 14% față de 23% la nivelul întregului sector nefinanciar.
Sănătatea financiară a companiilor listate este mult mai bună față de cea a întregului sector al companiilor nefinanciare din România. Aceste companii înregistrează niveluri mai favorabile, atât ale gradului de îndatorare, cât și ale lichidității generale și ale termenului de recuperare a creanțelor. În special gradul de îndatorare redus (38 la sută vs. 163 la sută la nivel agregat), indică un spațiu considerabil al acestor companii de a atrage finanțare suplimentară pentru a-și dezvolta activitatea în viitor.
În același timp, companiile listate la BVB prezintă caracteristici mai robuste ale structurii de finanțare comparativ cu restul economiei. Companiile listate se bazează semnificativ pe capital propriu (65 la sută, comparativ cu 36 la sută la nivelul întregii economii), iar datoriile comerciale reprezintă a doua sursă de finanțare, nivelul acestora în cazul companiilor listate fiind de aproape 10 la sută, cu circa 7,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în întreaga economie.
Portofoliul de credite bancare acordate companiilor listate însuma, în septembrie 2025, 9,4 miliarde lei și prezintă o calitate superioară comparativ cu cel aferent întregului segment de companii nefinanciare. Deși la nivel agregat rata NPL în România este de 2,82%, în cazul companiilor nefinanciare listate aceasta era de numai 0,15 la sută în septembrie 2025, față de 5,1 la sută pentru întreg segmentul companiilor nefinanciare din economie. Rata creditelor neperformante în rândul companiilor listate la BVB a evoluat mai favorabil decât dinamica la nivelul ansamblului companiilor nefinanciare. În 2024, aceasta s-a îmbunătățit cu 0,15 puncte procentuale, în timp ce pentru companiile nefinanciare în ansamblu s-a înregistrat o deteriorare de 1,3 puncte procentuale.
Având în vedere preocuparea privind cauzele structurale ce determină deficitul ridicat al contului curent, este util să menționăm că, din perspectiva activității de comerț exterior, la finalul anului 2024, companiile listate la BVB au o însemnătate relativ redusă în totalul importurilor și exporturilor, de 6,2 miliarde euro, respectiv 4 miliarde euro (echivalentul a 5,6 la sută și, respectiv, 5,2 la sută din total economie).
Analizate în ansamblu, aceste date nu indică doar poziția curentă, ci evidențiază și amploarea potențialului de dezvoltare. De aceea, privesc cu încredere către oportunitățile care se prefigurează. Și nu doar în cazul țării noastre, ci al întregii regiuni.
Infrastructura digitală avansată facilitează tranziția rapidă către sisteme de piață moderne; creșterea veniturilor generează rezerve importante de capital investibil; apartenența la UE oferă un cadru solid de reglementare și acces la resurse financiare extinse; procesul de aderare la OECD determină creșterea transparenței pe piață și implementarea unei strategii articulate de dezvoltare a pieței de capital; centrele emergente de inovare din București, Praga, Tallinn sau Varșovia cultivă întreprinderi care vor necesita inevitabil piețe de capital sofisticate pentru a le susține etapele de creștere și de maturizare.
Calea de urmat pentru Europa de Est constă atât în dezvoltarea regională, cât și în integrarea cu piețele europene mai largi. Piețele interne ar trebui consolidate pentru a servi afacerile locale și a oferi oportunități de investiții pentru economiile populației, inclusiv cele plasate în capitalul fondurilor autohtone de investiții și de pensii. Simultan, barierele în calea investițiilor și a listării transfrontaliere ar trebui eliminate, permițând campionilor regionali să acceseze capitalul paneuropean, menținând în același timp apartenența regională.
Sunt convins că piața de capital din România are un drum de dezvoltare bine conturat, iar direcția sa este clară. Ceea ce însă va face diferența este ritmul cu care vom transforma acest potențial în realitate. Iar în acest sens este esențial să consolidăm infrastructurile de tranzacționare, să diversificăm instrumentele disponibile, să extindem baza de investitori și să atragem un număr tot mai mare de emitenți din toate domeniile economiei.”
