Fondurile Europene 2028–2034 între Performanță, Flexibilitate și Riscuri Strategice pentru România

de Camelia CAZONI,
membru ASPES

Noua propunere a Comisiei Europene pentru perioada de finanțare 2028–2034 introduce o schimbare de paradigmă în alocarea fondurilor nerambursabile, orientându-se către performanță, simplificare și adaptabilitate strategică. România, ca stat membru aflat la frontiera estică a Uniunii Europene, se află într-o poziție critică pentru valorificarea acestor fonduri, în special în domenii precum antreprenoriatul, dezvoltarea rurală și industria de apărare. Acest articol analizează comparativ cele două perioade de finanțare (2021–2027 și 2028–2034), evidențiază lacunele structurale, explorează direcțiile strategice naționale și Europene, și oferă o analiză de risc geopolitic privind extinderea capacităților militare ale României.

Propunerea Comisiei Europene pentru perioada de finanțare 2028–2034 introduce o paradigmă nouă în alocarea fondurilor nerambursabile, axată pe performanță, flexibilitate și integrare strategică. România va beneficia de aproximativ 60,2 miliarde EUR, cu accent pe coeziune, competitivitate și securitate. Acest articol analizează avantajele și dezavantajele noului cadru financiar, cu accent pe sprijinul pentru antreprenoriat, alinierea la strategiile naționale și implicațiile indirecte asupra sectorului de apărare. Se propune o analiză de risc avansată privind potențialele consecințe ale flexibilității bugetare în context geopolitic.

Perioada de programare 2028–2034 propusă de Comisia Europeană marchează o schimbare profundă în filozofia acordării fondurilor nerambursabile. Dacă între 2021–2027 accentul era pus pe absorbție și conformare, noua etapă privilegiază performanța, flexibilitatea și impactul real. România, aflată la intersecția dintre provocări structurale și oportunități strategice, are șansa de a transforma fondurile Europene în catalizatori ai dezvoltării durabile.

Noua propunere bugetară europeană

Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 propus de Comisia Europeană are un buget estimat de 2 trilioane Euro, reprezentând 1,26% din Venitul Național Brut al Uniunii Europene. Acesta reflectă o viziune orientată spre rezultate, cu accent pe simplificare administrativă și flexibilitate tematică. Noul cadru financiar multianual urmărește consolidarea suveranității Europene, creșterea competitivității globale și sporirea rezilienței statelor membre. Structura bugetară este raționalizată, trecând de la 52 de programe, la doar 16 programe bazate pe planuri de parteneriat naționale și regionale, ceea ce facilitează accesul la finanțare și permite o mai bună adaptare la prioritățile locale. Din 16 fonduri cât sunt acum, în viitor vor fi doar patru. Aproape jumătate din buget (865 miliarde Euro) este dedicată reducerii decalajelor regionale, în timp ce 409 miliarde Euro sunt alocate pentru inovare și competitivitate (programele Horizon Europe și Fondul pentru inovare), iar 49 miliarde Euro susțin educația și valorile democratice prin programe precum Erasmus+ și AgoraEU. Alte 200 miliarde de Euro sunt destinate parteneriatelor globale (Europa Globală). Printre noutățile majore se numără introducerea împrumuturilor garantate de UE prin programul Catalyst Europe, condiționarea finanțării de respectarea statului de drept și identificarea a cinci noi surse de venit proprii, inclusiv taxe pe emisii carbon la frontieră și contribuții corporative(Catalyst Europe, 2025). Aceste măsuri sunt menite să susțină investițiile strategice în tehnologii digitale, energie curată și apărare, dar și să asigure rambursarea datoriilor generate de programul NextGenerationEU. În ansamblu, bugetul propus reflectă o viziune ambițioasă de transformare a Uniunii Europene într-un actor global mai coerent, mai eficient și mai pregătit pentru provocările viitoare (Comisia Europeană, 2025a). România are alocate aproximativ 60,2 miliarde Euro, fiind a șasea cea mai mare beneficiară din UE (Lupițu, 2025).

Această etapă de finanțare se distinge prin simplificarea programatică la 27 planuri de parteneriat naționale și regionale, o strategie de plăți condiționate de performanță, flexibilitate tematică și teritorială, precum și alocări semnificative pentru apărare și securitate. Componenta „Protejarea Europei” detaliază modul în care bugetul UE pentru perioada 2028–2034 va consolida capacitățile de apărare, securitate și gestionare a migrației. Uniunea Europeană propune alocarea a 131 miliarde EUR pentru apărare, securitate și spațiu, o creștere de cinci ori față de perioada anterioară, și 81 miliarde EUR pentru gestionarea migrației și securitatea internă, de trei ori mai mult decât în prezent. Sunt de zece ori mai multe fonduri pentru mobilitate militară.

Bugetul urmărește construirea unei Uniuni Europene a apărării, capabilă să reacționeze rapid la crize și să protejeze frontierele externe. Se vor finanța proiecte naționale și regionale în domeniul apărării, mobilitatea militară prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, precum și infrastructuri critice și securitate cibernetică. În domeniul migrației, fondurile vor sprijini implementarea Pactului privind migrația și azilul, cu accent pe un sistem echitabil și eficient.

În ansamblu, bugetul reflectă o abordare strategică menită să întărească independența UE, să răspundă provocărilor globale și să asigure o Europă mai sigură și mai rezilientă.

Comparație între perioadele 2021–2027 și 2028–2034

În perioada 2021–2027, România a beneficiat de aproximativ 540 de programe distincte, cu alocări rigide și o abordare centrată pe absorbția fondurilor. În schimb, perioada 2028–2034 propune doar 27 de planuri de parteneriat și un plan Interreg, cu o structură integrată și flexibilă (Marin, 2025).

Tabel 1: Comparație între 2021–2027 și 2028–2034

Sursa: Autorul, pe baza datelor colectate

Plățile vor fi condiționate de atingerea unor obiective de etapă și ținte, iar verificarea rezultatelor va fi extinsă pe o perioadă de cinci ani. Cofinanțarea este simplificată, dar regiunile în tranziție vor suporta o contribuție crescută (Petrescu, 2025).

5 direcții strategice noi

Noua propunere bugetară a Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 se bazează pe cinci direcții strategice esențiale, care reflectă o viziune integrată și orientată spre rezultate. În primul rând, simplificarea și integrarea sunt realizate prin trecerea de la o multitudine de programe la planuri de parteneriat naționale și regionale, ceea ce reduce complexitatea administrativă și permite o abordare holistică a dezvoltării. În al doilea rând, accentul pe performanță și impact presupune ca plățile să fie condiționate de atingerea unor rezultate măsurabile, verificate pe termen lung, ceea ce ar trebui să încurajeze responsabilitatea și eficiența în utilizarea fondurilor. A treia direcție vizează obiectivele verzi și sociale, cu alocări crescute pentru combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului și promovarea incluziunii sociale, în deplină concordanță cu prioritățile strategice ale UE. În paralel, digitalizarea și inovarea devin piloni centrali, prin introducerea unor teme emergente precum tranziția energetică, combaterea sărăciei locative și îmbunătățirea conectivității între zonele rurale și urbane. Nu în ultimul rând, rolul consultanței este redefinit consultanții devenind veritabili arhitecți ai transformării, facilitând sinergii între fonduri, adaptând viziunea europeană la realitățile locale și promovând o cultură a performanței în toate etapele de implementare.

Analizând perioada de programare 2021–2027 constatăm că aceasta a fost marcată de o serie de disfuncționalități structurale, care au afectat atât eficiența implementării, cât și coerența strategică a intervențiilor. În primul rând, s-a manifestat o fragmentare excesivă a sistemului de finanțare, determinată de numărul mare de programe operaționale și de diversitatea regulilor aplicabile, ceea ce a îngreunat accesul beneficiarilor și a redus capacitatea instituțională de coordonare integrată. Această dispersie administrativă a generat, în mod inevitabil, o sarcină birocratică ridicată, reflectată în termene nerealist de scurte, proceduri redundante și incompatibilități juridice între diferite instrumente de finanțare. Beneficiarii, confruntați cu o complexitate procedurală disproporționată, au perceput accesarea fondurilor europene mai degrabă ca pe o povară decât ca pe o oportunitate.

O altă slăbiciune esențială a vizat lipsa de sinergie între fondurile structurale și de investiții, în special între Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune. Deși ambele urmăreau obiective convergente, ca dezvoltare durabilă, creșterea competitivă și echilibru regional, intervențiile au rămas paralele, fără mecanisme reale de coordonare sau complementaritate.

De asemenea, s-a constatat o atractivitate scăzută a programelor pentru tinerii fermieri și antreprenori, în contextul în care sectorul agricol a continuat să ofere venituri sub media europeană, iar sprijinul financiar a fost insuficient orientat către inițiative inovatoare sau către generațiile emergente. Această lipsă de atractivitate a contribuit la perpetuarea dezechilibrelor demografice și la slăbirea potențialului de regenerare rurală.

Nu în ultimul rând, capacitatea instituțională limitată, accentuată de diferențele regionale și de nivelul redus de digitalizare administrativă, a diminuat performanța sistemului de implementare. În multe cazuri, digitalizarea s-a limitat la transpunerea formală a proceselor tradiționale într-un mediu electronic, fără a produce o reală simplificare.

Toate aceste deficiențe, luate împreună, arată că perioada 2021–2027 a fost una de învățare instituțională, dar și de acumulare a unor lecții necesare pentru a construi un cadru financiar 2028–2034 mai coerent, mai simplu și mai echitabil.

6 priorități strategice noi

Propunerea pentru bugetul Uniunii Europene 2028–2034 se fundamentează pe șase priorități strategice, care reflectă o viziune integrată asupra dezvoltării durabile, securității și influenței globale a Europei. Prima prioritate vizează investițiile în oameni, în statele membre și în regiuni, cu accent pe reducerea disparităților teritoriale și consolidarea coeziunii sociale. A doua direcție strategică promovează educația, drepturile sociale și democrația, prin extinderea programelor precum Erasmus+ și lansarea AgoraEU, care susține societatea civilă și libertatea presei. A treia prioritate urmărește stimularea prosperității prin competitivitate, cercetare și inovare, alocând fonduri semnificative pentru dezvoltarea tehnologică și tranziția digitală. În paralel, protejarea cetățenilor și consolidarea gradului de pregătire și reziliență devine o componentă esențială, prin investiții în infrastructuri critice, sănătate publică și reacție rapidă la crize. A cincea prioritate, protejarea Europei, implică o creștere substanțială a bugetului pentru apărare, securitate cibernetică și mobilitate militară, reflectând noul context geopolitic.În final, stabilirea de parteneriate pentru o Europă mai puternică pe plan mondial evidențiază angajamentul UE de a-și extinde influența globală prin cooperare internațională, diplomație economică și sprijin pentru democrațiile emergente. Acești șase piloni definesc arhitectura bugetului multianual și conturează o Uniune mai coerentă, mai rezilientă și mai conectată la provocările actuale.

În tot acest context rolul consultanților este redefinit ei devenind veritabili arhitecți ai transformării, facilitând sinergii între fonduri, adaptând viziunea europeană la realitățile locale și promovând o cultură a performanței în toate etapele de implementare. România are în față o oportunitate strategică: să treacă de la o logică de absorbție la una de creare de valoare. Fondurile Europene din perioada 2028–2035 nu mai sunt doar instrumente financiare, ci pârghii de reformă, inovare și coeziune. Succesul va depinde de capacitatea administrației de a se adapta, de competența consultanților și de maturitatea instituțională în gestionarea unui sistem bazat pe performanță.

Fondurile Europene vor susține antreprenoriatul prin instrumente precum FEADR, Fondul European de Competitivitate și inițiativele LEADER. Se vor finanța startup-uri rurale, instalații de energie regenerabilă și digitalizare. Cu toate acestea, doar 6% din bugetul FEADR este alocat investițiilor extra-agricole, ceea ce limitează sprijinul pentru antreprenoriatul non-agricol (Găină, 2025).

Alinierea strategiilor naționale militare la cele europene

Strategia Națională de Apărare 2025–2030 prevede consolidarea capacităților de apărare, combaterea războiului hibrid și implicarea serviciilor de informații în protejarea infrastructurii critice. Aceasta se aliniază cu strategia UE „Readiness 2030”, care include inițiative anti-drone, scut aerian European și cooperare industrială cu Ucraina (Comisia Europeană, 2025b). Alocarea de zece ori mai multe fonduri pentru mobilitatea militară în bugetul UE 2028–2034 reprezintă o schimbare strategică majoră în modul în care Uniunea Europeană își pregătește infrastructura pentru a răspunde rapid la amenințări de securitate, atât interne cât și externe. Această creștere substanțială a finanțării are ca scop principal transformarea rețelelor de transport europene astfel încât să permită deplasarea rapidă, sigură și eficientă a trupelor, echipamentelor și resurselor militare pe întreg teritoriul Uniunii.

Concret, mobilitatea militară implică adaptarea infrastructurii civile, formată din drumuri, căi ferate, poduri, porturi și aeroporturi, pentru a putea susține transportul echipamentelor grele, cum ar fi tancurile, sistemele de apărare antiaeriană sau convoaiele logistice. În prezent, multe dintre aceste infrastructuri nu sunt compatibile cu cerințele militare, ceea ce limitează capacitatea de reacție a UE în caz de criză. Prin această alocare de fonduri, UE urmărește să se elimine blocajele logistice transfrontaliere, să reducă timpul de reacție în cazul unei agresiuni externe, să se sprijine interoperabilitatea între statele membre și NATO și să întărească flancul estic, în special în regiuni precum România, Polonia și statele baltice. Această investiție este parte a unei viziuni mai largi de construire a unei Uniuni Europene a Apărării, în care mobilitatea militară devine un pilon esențial al capacității de descurajare și apărare colectivă(Dumitrache, 2025).

România deține 25 de companii de armament, majoritatea sub umbrela ROMARM, care are la acest moment 15 filiale active. Fondurile alocate pot revitaliza producția de muniție, blindate și aparatură optoelectronică. Se pot dezvolta parteneriate cu state NATO pentru producția de vehicule blindate și sisteme energetice militare (Găină, 2025).

Comparație Regională între statele pivot în arhitectura de securitate a NATO

Polonia investește 5% din PIB în apărare (Zia, 2025)și ansamblează componente HIMARS și blindate în parteneriat cu SUA (Kosiniak-Kamysz, 2025). Ungaria colaborează cu Rheinmetall pentru producția de vehicule Lynx (Team, 2024), dar menține o poziție ambivalentă față de Rusia. Turcia exportă drone Bayraktar(Coman, 2023) și menține o politică autonomă între NATO și Rusia. România se află într-o poziție intermediară, cu potențial de creștere industrială, dar cu vulnerabilități structurale (Petrescu, 2025). Țara noastră sprijină integrarea Ucrainei în EDTIB și colaborează cu Moldova pentru proiecte de infrastructură și supraveghere(Găină, 2025).

Tabelul 2: Tabel comparativ privindinvestițiile în infrastructura militară și fonduri UE alocate (2025)

Sursa: Autorul, pe baza datelor analizate

România și Polonia conduc în atragerea fondurilor UE pentru infrastructură militară, în timp ce Turcia investește masiv din surse proprii, iar Ungaria are o abordare mai limitată. Această abordare strategică este interpretată ca o consolidare a flancului estic, dar și ca o provocare pentru Federația Rusă, care percepe extinderea capacităților militare românești ca o amenințare directă. Operațiunile hibride, sabotajele și campaniile de dezinformare s-au intensificat. Retorica rusă acuză „militarizarea excesivă a regiunii Mării Negre”, iar România devine o țintă strategică în scenariile de război simulate (Comisia Europeană, 2025b).Riscurile majore includ escaladarea militară, vulnerabilitatea cibernetică, polarizarea internă și dependența industrială. De aceea UE justifică și recomandă consolidarea capacității cibernetice, transparență în alocarea fondurilor și parteneriate strategice cu Polonia și Coreea de Sud.

Așadar, perioada 2028–2034 oferă României o oportunitate strategică de a transforma fondurile Europene în instrumente de reformă și securitate. Sprijinul pentru antreprenoriat este prezent, dar limitat. Flexibilitatea bugetară poate fi un avantaj major, dar implică riscuri sistemice dacă este utilizată pentru priorități militare fără o strategie clară. Succesul va depinde de capacitatea administrativă, coerența strategică și adaptabilitatea instituțională.

Bibliografie

Catalyst Europe. (2025, June 9). Homepage – Catalyst Europe. https://www.catalysteurope.eu/

Coman, I. (2023, July 17). NATO avertizează Kosovo după achiziționarea dronelor Bayraktar din Turcia. Digi24. https://www.digi24.ro/stiri/externe/nato-avertizeaza-kosovo-dupa-achizitionarea-dronelor-bayraktar-din-turcia-2429481

Comisia Europeană (CE). (2025, July). Bugetul UE Pentru Perioada 2028-2034, Pe Scurt. RetrievedOctober 21, 2025, from https://commission.Europa.eu/topics/budget/eu-budget-2028-2034-explained_ro

Comisia Europeană. (2025a). Propunerea pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. https://commission.Europa.eu/funding-tenders/find-funding/eu-funding-programmes_ro

Comisia Europeană. (2025b). Politica de coeziune și securitate Europeană. https://ec.Europa.eu/regional_policy/ro/2021_2027/

Dumitrache, C. (2025, July 16). Noul buget al UE: Cresc resursele alocate apărării; Mobilitatea militară primește o atenție specială; Va fi creat Fondul pentru Competitivitate. DefenseRomania.ro. https://www.defenseromania.ro/noul-buget-al-ue-cresc-resursele-alocate-apararii-mobilitatea-militara-primeste-o-atentie-speciala-se-creeaza-fondul-pentru-competitivitate_634609.html

Găină, C. (2025). Propunere de regulament pentru perioada 2028–2034. AMCOR Webinar. https://doi.org/10.5281/zenodo.1000001

Kosiniak-Kamysz, W. (2025, April 3). Polonia va aloca 5% din PIB pentru apărare în 2026; Întărirea capacităților militare în contextul amenințărilor regionale. pescurt.ro. RetrievedOctober 29, 2025, from https://pescurt.ro/stiri-externe/polonia-va-aloca-5percent-din-pib-pentru-aparare-in-2026-intarirea-capacitatilor-militare-in-contextul-amenintarilor-regionale

Lupițu, R. (2025, July 18). Comisia Europeană: România va primi 60 mld. de Euro din bugetul UE 2028-2034, a șasea cea mai mare alocare și a doua în calitate de beneficiar net, cu peste 13 mld. mai mult decât în bugetul actual. caleaEuropeana.ro. https://www.caleaEuropeana.ro/comisia-Europeana-romania-va-primi-60-mld-de-Euro-din-bugetul-ue-2028-2034-a-sasea-cea-mai-mare-alocare-si-a-doua-in-calitate-de-beneficiar-net-cu-peste-13-mld-mai-mult-decat-in-bugetul-actual/

Marin, F. (2025). Prezentare privind fondurile UE post-2027. AMCOR. https://doi.org/10.5281/zenodo.1000002

Petrescu, C. (2025). UE după 2027: Viziune și provocări. Forum Proiect Invest. https://doi.org/10.5281/zenodo.1000003

Team, D. (2024, July 26). Armata ungară a primit oficial primul Lynx KF41. România încă se pregătește de licitația MLI. DefenseRomania.ro. https://www.defenseromania.ro/armata-ungara-a-primit-oficial-primul-lynx-kf41_629421.html

Zia, A. (2025, January 7). Țara NATO care investește masiv în securitate: va aloca un procent record din PIB pentru apărare, în Ziare.com. https://ziare.com/aparare/polonia-investitie-masiva-securitate-guvernul-varsovia-1916118