„Europa Centrală și de Est, o zonă a provocărilor, dar și a soluțiilor care se pot implementa prin cooperare între statele din zonă”
Exponenți ai sectorului energetic din Europa Centrală și de Est s-au reunit la București într-un eveniment de tradiție, Romanian International Energy Conference (RIEC), actualizare, la aceasta a șaptea ediție, a Romanian International Gas Conference (RIGC), în organizarea asigurată de Federația Patronală a Energiei (FPE), sub înaltul patronaj al Ministerului Energiei. Genericul actualei ediții – „The New Energy Fabric | Threads of Innovation & Stability. Weaving security, cooperation, and growth through high-level dialogue” – a oferit cadrul unei dezbateri caracterizate prin profesionalism aplicat, susținut de oficiali guvernamentali din țară și din străinătate, lideri ai unor importante companii românești, reprezentanți ai autorităților de reglementare, specialiști din regiune. Cu obiectivul acțiunii concertate, în prim-plan s-a aflat, sintetizează organizatorii, „consolidarea colaborării dintre țările Europei Centrale și Est, astfel încât regiunea noastră să-și consolideze securitatea energetică și să-și susțină competitivitatea industrial”.
România a arătat că este capabilă să-și construiască un viitor puternic din punct de vedere energetic
Adresându-se participanților, Franck Neel, președintele Federației Patronale a Energiei, a subliniat: „Romanian International Energy Conference (RIEC) a demonstrat încă o dată că Europa Centrală și de Est este o zonă a provocărilor, dar și a soluțiilor care se pot implementa prin cooperare între statele din zonă. Această regiune, tânără uneori din punctul de vedere al politicilor și al mecanismelor de administrare, dovedește maturitate în a-și stabili scopurile, interesele și pașii de urmat. Consider că România a arătat astăzi că este capabilă să-și construiască un viitor puternic din punct de vedere energetic. Doresc să mulțumesc speakerilor și invitaților pentru prezență. Prin implicarea și parteneriatul dumneavoastră, evenimentul nostru își consolidează relevanța la nivel regional și european.”
Bogdan Ivan, ministrul energiei, a făcut observația că „ar trebui să discutăm foarte clar regulamentele privind CO₂ și ETS, care afectează grav competitivitatea țărilor noastre și a companiilor noastre. Ar trebui să ne acordăm mai mult timp pentru a lucra inclusiv în domeniul petrolului și gazelor, pentru a ne menține obiectivul de productivitate și, până când vom avea tehnologia și lanțurile de aprovizionare pentru alte tehnologii care ar putea oferi un preț mai bun al energiei, ar trebui să păstrăm petrolul și gazele și, cu siguranță, energia nucleară”. Ministrul energiei a accentuat că „țara noastră are o poziție puternică în ceea ce privește energia nucleară; am putea să furnizăm întregii regiuni, împreună cu vecinii noștri, energie la preț accesibil. Este importantă și viteza, pentru că întreaga lume se schimbă, iar noi trebuie să asigurăm suficientă energie pentru a alimenta tehnologiile viitorului și pentru a alimenta inteligența artificială, deoarece suntem într-o cursă globală fundamentată privind IA și noile tehnologii”.
În contextul reuniunii la care a participat, Szijjártó Péter, ministrul comerțului și afacerilor externe al Ungariei, a remarcat concordanța abordării între România și Ungaria privind aprovizionarea cu energie: „Noi credem în pragmatism, în bunul simț și credem în necesitatea unei cooperări de bună vecinătate, deoarece dacă vecinii nu sunt capabili să coopereze pentru a contribui la securitatea energetică reciprocă, atunci va apărea o mare problemă, așa cum, din păcate, o demonstrează unii dintre vecinii noștri. Cooperarea energetică dintre România și Ungaria este exemplară. Este cu adevărat perfectă și apreciem acest lucru. De la 1 noiembrie, am reușit să creștem capacitatea conductei noastre de gaz la 2,7 miliarde de metri cubi. De ce? Pentru că ne bazăm pe creșterea livrărilor în următorii ani din și prin România către Ungaria, în condițiile în care România va juca un rol foarte important în aprovizionarea regiunii cu gaz în viitor.”
„Ținta de stocare a CO2 de 20%, cerută la nivel European, nu poate fi îndeplinită de România în termenul dat”
Diana Buzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor, s-a pronunțat pentru realism la nivel național: „Am fost prima care a zis că trebuie să îndeplinim partea de nuclear. Am fost, de asemenea, ministra mediului care, în discuțiile la nivel înalt cu Comisia Europeană, a explicat că ținta de 20% la nivel european de stocare a CO2 conform NZIA, cerută să fie atinsă de România, este o țintă care nu poate fi îndeplinită în termenul care a fost dat. Am susținut amânarea ETS 2 pentru un an de zile în negocieri și am și obținut asta. În același timp, pentru că hidrocentralele reprezintă un hot topic zilele acestea, susțin că trebuie făcute niște studii științifice, astfel încât să nu ajungem să avem doar siguranță energetică pe hârtie, iar în realitate, să nu avem energie produsă și să rămână și comunități fără apă.”
Ion Sterian, director general al Transgaz: „Investițiile Transgaz, pe care le-am făcut la timp, bine calculate și planificate, aduc rezultatele de astăzi. Profitul net pe grup consolidat este cu 476% mai mult față de primele 9 luni de zile ale anului trecut. Și se negociază, circa 14 OTS-uri, inclusiv OTS-ul din Austria, prin Gaz Connect, pe calitatea gazelor și am ajuns în partea finală de a semna toți acest memorandum, astfel încât calitatea gazelor să fie aceeași. Când se va parafa, tot în același cadru, al OTS-urilor care fac parte din CESEC, vom negocia din nou calitatea gazelor în ceea ce privește injecția de biometan și biogaz în conductele de transport gaze.”
Răzvan Popescu, CEO Romgaz: „Ne-am uitat la mai multe posibilități de investiție. Am identificat una dintre ele, combinatul chimic de la Azomureș. Acum suntem într-un proces extins de due diligence de mediu, tehnic și economic și încercăm să aflăm fezabilitatea integrării acestui combinat în grupul Romgaz. În perioada imediat următoare, probabil, dacă acest due diligence va releva fezabilitatea, vom putea înainta o ofertă. Gazul din Neptun Deep, cum am spus de nenumărate ori, chiar și în momentul în care am luat decizia de a investi în acest perimetru, creează aceste premise pentru ecosistemul din România. Și de aceea nu numai Romgaz, ci și mai multe grupuri industriale importante chiar ar trebui să se uite la acest gaz, ca fiind un avantaj, fiind un gaz produs sub reglementările europene, fiind un gaz produs luând în calcul absolut toate necesitățile de mediu pe care UE le are și să găsească modalități să-i dea valoare.”
Mircea Man, secretar general al ANRE: „O prioritate pentru sistemul energetic național este securitatea. Recunoaștem în tarife toate investițiile, începând de la securitatea cibernetică până la siguranța de exploatare. Niciodată nu ne-am retras de la masa dialogului când argumentele au primat din partea operatorului. Pentru ca prețul energiei să fie accesibil pentru clientul final, nimic nu e prea mult. Împreună, toți actorii implicați trebuie să găsim cea mai bună soluție.”
„Tranziția energetică nu se va baza doar pe electrificare”
Oana Ijdelea, Managing Partner Ijdelea & Asociații, membră a board-ului Black Sea Oil & Gas: „Cred că cel mai important lucru este rolul pe care interconectarea, din toate punctele de vedere, îl are în noul context european. Eu cred că interconectare este noua geopolitică a Uniunii Europene și noua geopolitică a regiunii. Este mai important decât oricând să existe această unitate și această coeziune din punctul de vedere al rețelelor, al accesului la rețele, al modului în care energia de toate tipurile circulă prin rețele. De asemenea, cred că tranziția energetică este foarte importantă, însă lecțiile trecutului trebuie să ne fie modele de luare aminte, pentru că trebuie să înțelegem că UE este o familie extrem de diversă și că nu putem propune un one-size-fits-all pentru toate statele membre.”
Andreas Guth, secretar general al Eurogas: „Tranziția energetică nu se va baza doar pe electrificare. Aceasta este partea centrală, dar nu ar trebui să fie singurul nostru obiectiv. Din perspectiva Bruxelles-ului, din bula de la Bruxelles, asta pare să conducă politicile de astăzi, ideea de a electrifica cât mai mult posibil. Deși avem nevoie de electrificare pentru tranziția energetică, avem nevoie și de alți vectori, iar gazul reprezintă o cale fundamentală în acest sens. Fie că vorbim despre gaz natural, biometan, hidrogen sau captarea și stocarea carbonului, avem nevoie de toate aceste soluții diferite pentru ca tranziția energetică să fie un succes.”
