Stocarea energiei: o provocare pe care România trebuie să o depășească

0

Energy Policy Group (EPG) a publicat un raport redactat de Radu Cîrligeanu și Bogdan Leu care analizează dimensiunile tehnologice, financiare, de reglementare și de afaceri ale stocării energiei în România, identificând lacune și propunând măsuri de politică publică pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile a sectorului.

Sectorul energetic din România trece printr-o transformare profundă, de la producția bazată pe combustibili fosili către surse regenerabile de energie.Ponderea în creștere a energiei eoliene și solare aduce noi provocări precum volatilitate, dezechilibre între cerere și ofertă și riscuri pentru stabilitatea rețelei. Astfel, devine necesară o dezvoltare accelerată a capacităților de stocare.

Fără a minimiza rolul sistemelor de stocare pe bază de baterii, autorii constată nevoia diversificării tehnologiilor de stocare. Dependența excesivă de baterii riscă să devină o vulnerabilitate a sistemului energetic național, mai ales din cauza caracteristicilor tehnice ale acestora carenu permit stocarea energiei pe termen lung.

Raportul examinează o gamă largă de tehnologii de stocare și descrie mai în detaliu trei dintre acestea, potrivite pentru integrarea pe scară largă în sectorul energetic românesc: centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP), baterii litiu-ion și vehicule electrice conectate la rețea (V2G).

Capacitatea de stocare a României este printre cele mai scăzute din UE raportat la penetrarea surselor regenerabile de energie(capacitatea totală de stocare reprezintă doar 1,8% din capacitatea totală de generare). Dezvoltarea a fost încetinită de lipsa unei viziuni strategice clare și a unor ținte pentru stocare în planurile naționale;de mecanisme de piață care favorizează arbitrajul, dar nu și stocarea pe termen lung sau proiectele hibride SRE-stocare; de ambiguități privind statutul energiei stocate și reintroduse în rețea ca energie regenerabilă, dar și de un acces limitat la finanțare privată, din cauza bancabilității reduse a proiectelor și a lipsei unor modele de afaceri validate.

Pentru a valorifica potențialul de stocare al României, experții EPG recomandă:

  • Aliniere strategică: actualizarea Strategiei Energetice a României 2025-2035, prin includerea unei foi de parcurs pentru stocare, cu ținte clare de capacitate.
  • Modificări de reglementare: clarificarea statutului legal al energiei stocate, simplificarea procedurilor de racordare și dezvoltarea unui cadru favorabil pentru proiecte hibride SRE-stocare.
  • Stimulente de piață: introducerea de mecanisme de capacitate, facilități fiscale, tarife garantate și contracte pentru diferență pentru a îmbunătăți bancabilitatea proiectelor.
  • Sprijin financiar: valorificarea fondurilor UE și naționale, extinderea accesului la finanțare privată prin garanții, obligațiuni verzi și instrumente de asigurare.
  • Implementarea V2G: promovarea V2G prin stimulente pentru achiziția de vehicule electrice echipate cu această tehnologie, infrastructură de încărcare compatibilă (bidirecțională) și legislație de sprijin.
  • Diversificare: încurajarea proiectelor pilot pentru tehnologii inovatoare și diversificate de stocare a energiei.

Raportul redactat de Radu Cîrligeanu și Bogdan Leu argumentează că România se află într-un moment decisiv în care este nevoie de o strategie clară, diversificată și favorabilă stocării energiei pentru a nu risca instabilitate energetică și a nu pierde oportunități de investiții.

Acesta poate fi accesat aici, pe site-ul EPG.