Declarații ale lui Valentin Lazea, economist-șef, Banca Națională a României în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040. POLITICI PENTRU DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. IMPORTANȚA DEOSEBITĂ A TURISMULUI BALNEAR ȘI DE WELLNESS” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 27 noiembrie 2025, la Clubul BNR, Banca Națională a României (BNR).
Abordez tema turismului din punctul cel mai dureros – deficitul extern. Acum doi ani, în 2023, deficitul a fost 3,6 miliarde, anul trecut, în 2024, s-a revizuit cifra în jos, de la 4,3 spre 3,7, iar anul ăsta, avem 2,7 miliarde după nouă luni. Problema care ar trebui să unifice eforturile este cum facem cu acest deficit extern de 3,6 miliarde sau 1% din PIB, atunci când Bulgaria are surplus de 4% din turism, Croația are surplus de 6%, țări nu mai dezvoltate decât noi, iar din punctul de vedere al naturii, situate cam pe acolo, pe unde suntem și noi. Noi avem o problemă pe care nu o rezolvăm și pe care aceste țări au rezolvat-o și pe care au rezolvat-o. Noi încă nu ne-am apucat. De ce nu ne-am apucat? Pentru că ne e greu să recunoaștem problemele structurale ale turismului românesc, problemele de adâncime.
Eu pot să vorbesc mai liber, fiind în afara sectorului. O să vă fac o înșiruire de probleme structurale din perspectiva a ce ne lipsește ca să aducem turiști străini. Doar o șesime din totalul turiștilor sunt turiști străini. Ce ne lipsește? Ne lipsesc foarte multe și eu le-am grupat în trei domenii, ca probleme structurale care țin atât de autorități, cât și de patronatele din turism, probleme care țin mai ales de autorități și probleme care țin mai ales de patronate.
Problemele care țin de autorități și de patronate sunt probleme combinate. Spre deosebire de bulgari și de croați, care au atras în mod activ investitorii străini încă de la începutul tranziției, la noi, investitorii străini au fost ținuți deliberat la distanță, printr-o privatizare confuză a activelor, prin lipsa de claritate în ce privește proprietatea etc. Din stocul total de investiții străine directe, doar 1% vin în sectorul turismului, exact din această cauză: neclarități, procese etc. Am ținut, deliberat sau nedeliberat, investitorii străini la distanță.
Problemele care țin de autorități și patronate arată că am pus prea multă miză pe turismul litoral, pentru care nu putem concura cu Grecia, Turcia, Cipru, care au sezon mult mai lung. Am neglijat alte tipuri de turism, cum ar fi turismul balneo-climateric. E inadmisibil să ai o stațiune care rivaliza cu Karlovy Vary acum 130 de ani și în prezent sunt cinci hoteluri reîncepute și restul sunt o mizerie. Eu n-am văzut picior de străin în Băile Herculane și nici nu știu de ce ar veni un străin să stea o noapte, nu mai mult. Turismul cultural-religios este, practic, inexistent. Avem atâtea monumente UNESCO, într-o stare precară. De exemplu, dacă vrei să mergi la cetățile dacice din Munții Orăștiei, vezi acolo o stare avansată de degradare, dacă vrei să vizitezi bisericile săsești fortificate, trebuie să dai telefon, pentru că o anumită bătrână are cheile de la biserică; vine autocarul cu nemți, vrea să intre și nu știe la ce bătrână să dea telefon, ca să deschidă biserica. În materie de competiții sportive, nu suntem în stare să organizăm un campionat european, la orice fel de sport, măcar o dată la doi-trei ani. A fost o perioadă, între 2000 și 2017, când România nu au organizat niciun campionat european. În 2000, a organizat Campionatul European de handbal feminin, în 2017, Campionatele Europene de gimnastică. Sârbii și ungurii organizează anual cel puțin un campionat european.
La problemele care țin de autorități, am trei puncte. Primul punct – nu poți să faci turist de lux amestecat cu turism sindical. Până și Ceaușescu înțelesese, în anii ’60, că-ți trebuie stațiuni de lux gen Poiana Brașov, Olimp, Cap Aurora, care să aibă un anumit tip de infrastructură și altele, pentru tot omul, ca să zic așa. Noi acum, în stațiunea Mamaia, care este „nava amiral” a turismului românesc, avem mai multe hoteluri de două sau trei stele decât hoteluri de patru sau cinci stele. Trebuie să faci clar o delimitare. Nu poți să amesteci sindicaliști cu străini. Alt punct care ține de autorități – nu putem să așteptăm ca turistul din Germania, Franța sau Italia să vină cu mașina sau cu trenul în România. Trebuie să ai aeroporturi în apropierea principalelor zone turistice sau unde sunt lucruri deosebite de văzut. Trebuie să ai aeroport internațional la Suceava, la Baia Mare, Sibiu, Tulcea, acolo unde vrei să-i aduci pentru lucruri deosebite, pe care ei nu le au în țările lor. Aeroporturi sunt, dar nu sunt toate internaționale sau sunt internaționale și nu știe nimeni de ele. Următorul punct legat de autorități – subscriu că în materie de taxare cu TVA tot timpul sunt schimbări. Nu este normal. Ar trebui să rămână 11% și anul viitor, ca toată lumea să aibă predictibilitate.
Trec acuma la problemele care privesc patronatele din turism. Nu poți face turism de calitate cu un personal care este cel mai prost plătit din economie, exceptând personalul din agricultură. În țările dezvoltate, personalul din turism câștigă la medie sau ușor peste medie. Dacă ai numai agricultorii mai prost plătiți în țara asta, e clar că astfel de personal nu are cum să fie atractiv pentru turistul străin. Nu poți face turism cu personal care nu vorbește cel puțin două limbi străine. Vecinii bulgari și-au instruit personalul foarte bine în acest domeniu. La noi, am văzut reacții ale patronilor din turism care spun că „dacă eu îl trimit pe om să învețe limbi străine, a doua zi el pleacă de la mine”! Al treilea lucru ține de politica de tarife bazată excesiv pe turismul de weekend, în care-l prinzi pe turist pentru două nopți, îi iei șapte piei pe el și restul săptămânii nu se întâmplă nimic. Un turist străin, care nimerește în weekend în România și vede prețuri în weekend la fel ca pe Coasta de Azur sau pe Costa Brava, ce părere o să-și facă el despre chestia asta?! Ideea că-i prindem două zile pe români sau pe cine o fi și le luăm toți banii și în rest stau hotelurile goale nu funcționează! Agențiile autohtone de turism se concentrează mai mult pe ducerea de români în străinătate și prea puțin, pe incoming, pe aducerea de străini în România. Incomingul este mult mai greu, e nevoie de promovări, de intrare în alianță cu agenții de turism și așa mai departe. Cam astea ar fi problemele de fond. Dacă le ocolim sau ne facem că nu există, peste zece ani, tot vom discuta despre legi, despre nu știu ce și problemele astea adânci vor sta tot acolo.
Evenimentul este organizat în cadrul ciclului ciclului de conferințe inițiat de ASPES, cu tema: „Restructurarea și Reconstrucția Economiei Naționale Românești într-o lume în schimbare” și își propune să reunească experți, decidenți, reprezentanți ai mediului academic și universitar, antreprenori de succes, rețele de comercializare pentru un dialog aplicat asupra agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și dezvoltării rurale.
Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic
