Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, evidențiază faptul că al doilea pachet al reformei fiscal-bugetare reprezintă una dintre cele mai ample schimbări legislative din ultimii ani, cu impact direct asupra mediului de afaceri din România. Noile reglementări privind capitalul social minim, obligativitatea deținerii unui cont bancar, restricțiile la cesiunea părților sociale și regimul sever al inactivității fiscale impun un nivel crescut de conformare și o atenție sporită din partea antreprenorilor. Aceste modificări nu numai că restructurează modul de funcționare al societăților comerciale, dar generează și riscuri juridice semnificative pentru firmele care nu se aliniază la noile obligații, motiv pentru care consultanța juridică de specialitate devine esențială în procesul de adaptare la legislația aplicabilă din 2026.
Al doilea pachet al reformei fiscal-bugetare, asumat de Guvern și trecut prin filtrele Parlamentului și Curții Constituționale a României, aduce o serie de modificări semnificative la Codurile fiscale, dar și la legislația privind societățile comerciale și insolvența. Proiectul, care așteaptă promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare, prevede o limitare drastică a cheltuielilor deductibile pentru multinaționale și o majorare a impozitelor pe anumite venituri din investiții și criptomonede, alături de o creștere a impozitelor locale pe clădiri și vehicule. În același timp, se înăspresc procedurile fiscale, obligând firmele să dețină un cont bancar și să accepte plata cu cardul, și crescând valoarea minimă a capitalului social. Un aspect notabil este și cel legat de firmele inactive, care, după un an de inactivitate, sunt expuse riscului de dizolvare, procedurile de eșalonare la plată devenind, de asemenea, mai restrictive. Prezentul articol analizează impactul acestor modificări asupra proprietarilor și antreprenorilor, oferind un cadru legal relevant pentru prevederile ce vor fi aplicabile majoritar din 2026.
De asemenea, noul pachet legislativ introduce măsuri de intensificare a controlului, incluzând obligativitatea ca personalul Vămii, Direcției Antifraudă ANAF și Inspecției Muncii să poarte camere video de corp în timpul inspecțiilor. Totodată, se instituie o taxă nouă de 25 lei pentru coletele sosite din afara UE cu valoare sub 150 euro. O altă prevedere importantă este majorarea semnificativă a amenzilor pentru munca la negru, acestea ajungând la 40.000 lei per persoană identificată, cu un plafon total de un milion de lei.
Impozite majorate pentru locuințe și autovehicule începând cu 1 ianuarie 2026
Noile măsuri fiscale vizează o creștere a impozitelor locale pe clădiri, terenuri și vehicule, cu aplicare din 2026. Conform proiectului legislativ, se modifică regulile de calcul pentru a crește semnificativ nivelul impozitelor datorate, concomitent cu reducerea numărului de excepții de la plata acestora. Printre cele mai notabile schimbări se numără majorarea cotei de impozit de la 0,3% la 0,9% pentru clădirile și vehiculele considerate de mare valoare (așa-numita taxă pe lux). Această modificare are un impact direct asupra proprietarilor de bunuri imobile și autovehicule, afectând piața imobiliară și costurile de deținere. De asemenea, se reglementează formal sistemul e-Proprietate, un registru centralizat cu datele despre bunurile imobile din România, menit să eficientizeze colectarea taxelor și impozitelor.
Pe lângă modificările la impozitele locale, pachetul fiscal introduce reglementări noi care afectează impozitul pe profit, veniturile independente și pe cele din investiții. În privința impozitului pe profit, pentru multinaționalele care nu sunt încadrate la impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA – adică cele cu o cifră de afaceri anuală sub 50 milioane euro), se limitează drastic cheltuielile deductibile cu drepturile de proprietate intelectuală, management și consultanță. În ceea ce privește veniturile independente, se includ acum și cele obținute din prestarea de servicii de cazare, respectiv din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste șapte camere situate în locuințe proprietate personală, pentru care se stabilesc reguli speciale de determinare a impozitului pe venit. Mai mult, baza maximă anuală de calcul a contribuției la sănătate pentru veniturile independente crește de la 60 la 72 de salarii minime brute pe țară.
În ceea ce privește veniturile din investiții, se majorează impozitul reținut la sursă aplicat câștigurilor din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate (efectuate prin brokeri): de la 1% la 3% pentru deținerile vândute după mai mult de un an, respectiv de la 3% la 6% pentru deținerile vândute după mai puțin de un an. Pentru operațiunile similare neefectuate prin brokeri, impozitul crește de la 10% la 16%, iar impozitul pe câștigurile din operațiuni cu criptomonede crește de la 10% la 16%, menținându-se totuși regula conform căreia câștigul sub nivelul de 200 lei/tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 lei.
Capital social minim la înființarea firmelor în 2026 și obligația deținerii unui cont bancar pentru persoane juridice
O serie de prevederi vizează modificări esențiale în ceea ce privește înființarea societăților comerciale și modul lor de operare. Una dintre cele mai importante modificări se referă la valoarea minimă a capitalului social. Începând cu 2026, firmele nou-înființate vor trebui să aibă un capital social de minim 500 lei, o majorare capital semnificativă față de pragul simbolic actual de 1 leu introdus în 2020. Pentru firmele existente care înregistrează o cifră de afaceri netă de peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social va crește la 5.000 lei.
În plus, se introduce obligativitatea pentru toate firmele de a deține fie un cont bancar de plăți în România, fie un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului. Nerespectarea acestor obligații atrage riscul de inactivitate fiscală, urmând să fie declarată inactivă de către ANAF și chiar dizolvată de drept. Aceste măsuri urmăresc o mai bună trasabilitate financiară și o disciplină sporită în rândul persoanelor juridice.
Restricții la cesiunea părților sociale pentru firmele cu datorii din 1 ianuarie 2026
Proiectul de lege introduce reguli noi cu impact semnificativ asupra tranzacțiilor și structurii societăților comerciale, în special asupra operațiunilor de cesiune a părților sociale ale asociatului care deține controlul societății. Cesiunea devine opozabilă ANAF numai dacă este notificată în termen de 15 zile, iar în situația existenței unor obligații fiscale restante sau alte creanțe bugetare supuse recuperării, societatea sau cesionarul trebuie să constituie garanții care să acopere întregul debit. Emiterea dovezii necesare înregistrării cesiunii la Registrul Comerțului este condiționată de acordul fiscal privind garanțiile. Această măsură urmărește să protejeze interesele statului și să asigure șanse mai mari de recuperare a creanțelor fiscale în cazul tranzacțiilor de cesiune.
Totodată, se introduc reguli noi și restrictive privind împrumuturile de la sau către acționari/asociați ori persoane afiliate, precum și în legătură cu distribuirea de dividende și majorările de capital social. În același timp, proiectul extinde obligația comercianților de a accepta plăți cu cardul, indiferent de nivelul încasărilor în numerar, înlocuind plafonul anterior de 50.000 lei. Pentru a se conforma noilor prevederi și a evita complicațiile juridice și fiscale, firmele trebuie să gestioneze cu prudență cesiunea părților sociale și relațiile financiare cu asociații.
De asemenea, se înăspresc condițiile pentru acordarea eșalonărilor la plată clasice, solicitând prezentarea unui contract de fideiusiune, o garanție prin care statul se asigură că are șanse mai mari să încaseze bani, și se introduc limite maxime ale datoriilor pentru care poate fi accesat mecanismul eșalonărilor simplificate la plată (100.000 lei pentru persoane fizice, respectiv 400.000 lei pentru firme). Mai mult, în materia valorificării bunurilor sechestrate, proiectul introduce posibilitatea organizării licitațiilor online, derulate printr-o aplicație electronică dedicată, concretizând astfel o intenție mai veche a autorităților de a digitaliza procedurile de executare silită și de a crește transparența procesului.
Riscul de inactivitate și dizolvare a societăților comerciale în 2026
Noul cadru legislativ introduce norme mult mai riguroase privind funcționarea persoanelor juridice, accentuând obligațiile de conformitate în materia fiscală și contabilă. O societate poate fi declarată inactivă de ANAF dacă nu deține un cont bancar sau la Trezorerie, precum și nedepunerea situațiilor financiare anuale în termen de 5 luni de la termenului legal. Regimul devine mult mai sever pentru entitățile care ajung la un an de inactivitate, acestea urmând să fie dizolvate de drept. Această prevedere reprezintă un risc major pentru societățile care nu își îndeplinesc obligațiile minime.
Totodată, pentru societățile deja declarate inactive, legea stabilește termene scurte pentru reactivare (30 sau 90 de zile, în funcție de durata anterioară a stării de inactivitate) în lipsa cărora intervine dizolvarea prin sesizarea organului fiscal sau, pentru societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, prin procedura specifică derulată de Oficiul Național al Registrului Comerțului. Publicarea listelor societăților ce urmează a fi dizolvate în Buletinul electronic, precum și pe site-urile ONRC și ANAF, marchează un pas ferm către un regim juridic mai strict, menit să elimine firmele inactive din circuitul economic și să responsabilizeze mediul de afaceri în privința obligațiilor legale, de la menținerea unui cont bancar funcțional până la respectarea normele fiscale privind taxele și impozitele.
„Noile reglementări privind inactivitatea fiscală și dizolvarea trebuie tratate cu atenție sporită și impun o conformare riguroasă, întrucât neîndeplinirea obligațiilor minimale pot avea consecințe financiare și juridice semnificative”, a declarat Dr. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de avocatură Pavel Mărgărit și Asociații.
În concluzie, pachetul de modificări legislative aplicabile din 2026 aduce schimbări substanțiale atât în dreptul fiscal, cât și în cel comercial. De la creșterea impozitelor locale pentru locuințe și autovehicule, la obligația deținerii unui cont bancar și majorarea capitalului social minim la înființarea SRL-urilor, până la noile restricții privind cesiunea părților sociale și riscurile asociate inactivității fiscale, mediul de afaceri se confruntă cu provocări semnificative.
