Validare europeană pentru profesionalizarea funcției de conformitate  

Comisia Europeană a confirmat oficial dreptul României de a introduce cerințe suplimentare de reglementare profesională în domeniul conformității, în scopul consolidării sistemului național de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT). Oferindu-ne această informație, Asociația pentru Conformitate și Dezvoltare (ACD) și Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) subliniază, adresându-se mediului de afaceri și factorilor instituționali:

Validarea europeană – fundamentul reglementării profesiei

Prin răspunsul oficial transmis de Comisia Europeană (DG FISMA) și depus la Senatul României, este confirmată aplicarea principiului de „minimum harmonization”, potrivit căruia directivele europene stabilesc un prag minim de conformitate, iar statele membre au libertatea deplină de a ridica standardele prin legislație națională, pentru a asigura un nivel superior de protecție a integrității financiare.

Această validare elimină orice temere privind o posibilă procedură de infringement sau o „supra-reglementare” nepermisă și reprezintă o recunoaștere explicită a dreptului suveran al statului român de a profesionaliza funcția de conformitate peste cerințele minime europene, inclusiv prin mecanisme de autoreglementare profesională dezvoltate de ACD.

Răspunsul Comisiei Europene, personalizat nominal pentru ACD și emis la nivelul Comisarilor pentru Servicii Financiare, nu constituie doar un aviz tehnic, ci o recunoaștere a calității de interlocutor legitim și calificat în raport cu Executivul European, conferind proiectului o legitimitate externă dificil de contestat.

Garanția de elită: Consiliul interdisciplinar pentru testare profesională

Unicitatea acestui demers este susținută de existența, la nivelul ACD, a Consiliului interdisciplinar pentru testare profesională, organism consultativ și de supraveghere care validează procesele de testare, certificare și formare profesională în domeniul AML/CFT și al sancțiunilor internaționale.

Consiliul este condus de Președintele ACD și este format din membri externi de prestigiu, desemnați prin protocoale și acorduri de cooperare, reprezentând mediul academic, juridic, instituțional, de cercetare și mediul de afaceri. Prin componența sa, Consiliul asigură:

• rigurozitate juridică, prin implicarea unor foști conducători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Consiliului Superior al Magistraturii;
• securitatea informațiilor și a infrastructurii IT, prin expertiză instituțională în domeniul securității statale;
• expertiză operațională AML, prin coordonarea ACD, organism de autoreglementare pentru profesia de ofițer de conformitate/persoană desemnată;
• validare academică, prin participarea universităților acreditate;
• echilibru economic, prin implicarea mediului de afaceri, în vederea asigurării predictibilității și protecției împotriva criminalității financiare.

Componența Consiliului interdisciplinar pentru testare profesională

Președinte:
      • Ion Florin – președinte, Asociația pentru Conformitate și Dezvoltare (ACD)

Membri:

• Gheorghe Bică – prof. univ. dr., prorector, Universitatea Spiru Haret din București
• Lucian Botea – lect. univ. dr., prorector, Universitatea Româno-Americană din București
• Aurelian Gherghe – conf. univ. dr., prodecan, Facultatea de Drept, Universitatea Ecologică din București
• Iuliu Stocklosa – președinte, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București
• Adrian-Victor Vevera – director general, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București)
• Marian Buda – avocat, prof. univ. dr., fost judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, expert independent
• Alexandru Boroi – prof. univ. dr. în drept penal, conducător de doctorat, expert independent
• Marius Petrescu – prof. univ. dr., conducător de doctorat, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România, fost director general ORNISS, expert independent, coordonator științific al Consiliului

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, prin președintele său, face parte din acest Consiliu, confirmând că procesul de profesionalizare nu afectează mediul de afaceri, ci îi oferă stabilitate, claritate și protecție.

Impactul asupra sistemului național și evaluările MONEYVAL

Profesionalizarea funcției de conformitate are un impact direct asupra eficacității sistemului național AML/CFT:

• standardizarea competenței profesionale, prin utilizarea Standardului Ocupațional ANC (COR 241237), dezvoltat prin fonduri europene (POCA);
• creșterea eficacității raportate în evaluările MONEYVAL, prin existența unui mecanism de autoreglementare profesională supravegheat de elite ale magistraturii și mediului academic.

Comisia Europeană și evaluatorii MONEYVAL pun accent pe eficacitate (Effectiveness), nu doar pe conformitatea tehnică:

• IO 4 – Măsuri preventive: un corp profesional reglementat garantează un nivel minim de competență verificat pentru ofițerii de conformitate, reducând riscul de eroare umană;
• IO 5 – Persoane juridice și aranjamente juridice: standardele profesionale impuse permit o identificare mai precisă a beneficiarilor reali.

Elementele de unicitate ale ACD

Modelul ACD se bazează pe:

• dreptul de reglementare validat prin răspunsul oficial al Comisiei Europene;
• baza metodologică asigurată de Standardul Ocupațional ANC dezvoltat prin POCA;
• controlul calității exercitat de Consiliul interdisciplinar;
• infrastructură digitală securizată, auditată și monitorizată cu expertiza Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI);
• protecția proprietății intelectuale (ORDA și OSIM), care previne fragmentarea profesiei.

Concluzie instituțională

Cooperarea dintre ACD și CCIB reflectă convingerea comună că profesionalizarea funcției de conformitate este un instrument de protecție a mediului de afaceri, nu o sarcină administrativă suplimentară. Inițiativa respectă principiul proporționalității, nu afectează bugetul public și beneficiază de o validare europeană explicită, poziționând România ca stat care nu doar transpune directive, ci generează bune practici în domeniul integrității financiare.