Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administrație; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administrație; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației s-a înscris în debutul trimestrului IV 2025 pe o pantă lent descrescătoare, așa cum s-a anticipat, reducându-se în decembrie la 9,69 la sută, de la 9,88 la sută în septembrie. S-a observat că descreșterea fost antrenată de scăderile semnificative de dinamică consemnate în acest interval de prețurile combustibililor și de prețurile LFO, în timp ce rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se mărească, ajungând la 8,5 la sută în decembrie, de la 8,1 la sută în septembrie, în condițiile creșterii dinamicii prețurilor pe toate cele trei segmente ale inflației de bază, mai cu seamă pe cel al serviciilor și pe cel al alimentelor procesate.
În urma analizei, s-a concluzionat că ascensiunea ratei anuale a inflației de bază din trimestrul IV 2025 reflectă influențele persistente venite din dinamica costurilor salariale și din nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, alături de cele decurgând din creșterea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a cursului de schimb leu/euro, precum și din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice.
În acest context, membrii Consiliului au făcut referiri la noua creștere înregistrată în intervalul octombrie-noiembrie de dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum, dar mai ales la cotele înalte, deși în ajustare descendentă față de trimestrul III, ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor din ultimele trei luni ale anului 2025. În același timp, s-a sesizat că expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari au avut o evoluție ușor oscilantă pe parcursul trimestrului IV 2025, iar în ultima lună a anului s-au mărit, revenind în apropierea limitei de sus a intervalului țintei. Puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat însă să fie afectată considerabil în acest interval de nivelul ridicat al ratei anuale a inflației, care s-a redus totuși ușor față de vârful atins în luna septembrie, au subliniat membrii Consiliului.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică s-a comprimat în trimestrul III 2025 cu 0,2 la sută, după ce a crescut cu 1,1 la sută în precedentele trei luni, evoluție ce face probabilă o accentuare a adâncirii deficitului de cerere agregată în acest interval relativ în linie cu previziunile din noiembrie 2025.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit însă la 1,7 la sută în trimestrul III 2025, de la 0,3 la sută în trimestrul anterior, în contextul revenirii la o valoare semnificativ pozitivă a dinamicii formării brute de capital fix și al accelerării ușoare a creșterii în termeni anuali a consumului gospodăriilor populației, ce au surclasat ca impact reintrarea pronunțată în teritoriul negativ a aportului variației stocurilor, au remarcat membrii Consiliului.
În același timp, s-a observat că evoluția exportului net a redevenit expansionistă, în premieră pentru ultimele 8 trimestre, în condițiile în care variația anuală în ascensiune a exportului de bunuri și servicii a devansat-o consistent pe cea a volumului importurilor, care și-a prelungit scăderea. Drept consecință, deficitul comercial și-a accentuat contracția în termeni anuali în trimestrul III 2025, iar deficitul de cont curent a continuat să se reducă în raport cu perioada similară a anului precedent, deși într-un ritm încetinit față de trimestrul II, atribuibil deteriorării balanței veniturilor primare, au punctat mai mulți membri ai Consiliului.
Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au convenit că cele mai recente date și sondaje de specialitate indică întreruperea tendinței de detensionare a pieței în trimestrul III 2025, dar și reluarea acesteia în ultimele trei luni ale anului 2025 sau în perspectivă apropiată. S-a arătat că efectivul salariaților din economie a continuat să se reducă în septembrie-octombrie, în timp ce rata șomajului BIM a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului octombrie-noiembrie, după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,1 la sută în trimestrul III. Intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp au continuat însă să slăbească în sectoarele majore în trimestrul IV 2025, cu excepția comerțului, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus pe ansamblul economiei, anulându-și creșterea moderată consemnată în trimestrul anterior.
Dinamica anuală a salariului brut nominal și-a încetinit considerabil scăderea în octombrie-noiembrie 2025 față de trimestrul precedent, mai cu seamă în sectorul privat, iar cea a costului unitar nominal cu forța de muncă din industrie s-a reamplificat, situându-se la niveluri încă ridicate din perspectiva inflației, precum și a competitivității externe, au susținut membrii Consiliului.
S-a apreciat că dinamica costurilor cu forța de muncă rămâne preocupantă, cel puțin în viitorul apropiat, date fiind evoluția recentă și anticipată a inflației și comportamentul anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și majorarea salariului minim brut pe economie de la 1 iulie 2026 și deficiențele structurale persistente ale pieței muncii, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat. În contrapondere sunt însă de așteptat să acționeze măsurile de consolidare fiscală implementate în 2025 și în debutul anului curent, incluzând componenta politicii salariale și a angajărilor în sectorul public, de natură să afecteze cererea de consum, costurile/profiturile firmelor și activitatea investițională, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului. Totodată, s-a reiterat că influențe în același sens ar putea decurge din tensiunile comerciale globale și din conflictele geopolitice în escaladare, dar și din recursul la angajați extracomunitari și din extinderea digitalizării și automatizării.
În discuțiile referitoare la condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să se reducă gradual în noiembrie-decembrie 2025, rămânând la finele anului peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au prelungit descreșterea, atingând valori minime ale ultimelor 13-14 luni. În același timp, s-a observat că rata de schimb leu/euro a manifestat o tendință ascendentă de la mijlocul lunii noiembrie și și-a mărit întrucâtva fluctuațiile în decembrie 2025, în contextul modificărilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, cu efecte și asupra apetitului global pentru risc, dar și pe fondul demersurilor interne legate de adoptarea integrală a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective și a altor măsuri destinate consolidării bugetare. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit însă semnificativ în decembrie, recuperând în mare parte pierderea de valoare din primele două luni ale trimestrului IV 2025, dată fiind deprecierea consemnată de moneda americană pe piețele financiare internaționale în ultima lună a anului 2025, au remarcat membrii Consiliului.
Din această perspectivă, membrii Consiliului au evidențiat implicațiile favorabile ale măsurilor fiscal-bugetare adoptate în a doua parte a anului 2025, precum și importanța implementării consecvente a acestora și a celor probabil aprobate în viitor în scopul continuării corecției bugetare, de natură să conducă și la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent. Au fost evocate însă și conflictele geopolitice în escaladare și tensiunile comerciale globale, cu potențiale repercusiuni asupra volatilității de pe piața financiară internațională și asupra percepției de risc a investitorilor față de regiune, precum și asupra conduitei viitoare a politicii monetare a băncilor centrale majore.
În evaluarea făcută, s-a mai sesizat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se reducă în primele două luni ale trimestrului IV 2025, dar sensibil mai lent decât în trimestrul anterior, coborând la 6,8 la sută în noiembrie, de la 7,5 la sută în septembrie, în condițiile în care variația componentei în lei și-a temperat vizibil scăderea, cu precădere pe seama împrumuturilor societăților nefinanciare, iar cea a creditului în valută și-a încetinit doar ușor ascensiunea. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a prelungit astfel descreșterea, ajungând la 68,7 la sută în noiembrie 2025, de la 69,1 la sută în septembrie, au subliniat unii membri ai Consiliului.
În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației va continua să descrească lent în primele trei luni ale anului curent, relativ în linie cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2025, care indica scăderea modestă a acesteia în prima jumătate a anului 2026 și pe o traiectorie fluctuantă.
S-a observat că descreșterea din trimestrul I 2026 va fi antrenată de factori pe partea ofertei, în principal de evoluția cotațiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, și de efecte de bază. Influențele acestora se vor suprapune efectelor directe tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor în trimestrul III 2025, ce se vor epuiza în a doua parte a anului curent, au subliniat membrii Consiliului.
S-a convenit că acțiunea factorilor pe partea ofertei rămâne totuși o sursă de riscuri în sens ascendent pe orizontul scurt de timp, având în vedere posibilele efecte indirecte mai mari ale scumpirii energiei electrice, dar mai cu seamă incertitudinile asociate evoluției pe termen scurt a prețurilor alimentelor și gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu.
În ceea ce privește factorii fundamentali, s-a concluzionat că din partea acestora se vor resimți presiuni neutre sau ușor dezinflaționiste în perspectivă apropiată, date fiind, pe de o parte, probabila adâncire accentuată a deficitului de cerere agregată în semestrul II 2025 și în trimestrul I 2026, asociată cu slăbirea cererii de consum, iar, pe de altă parte, decalajul de timp necesar manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB, precum și dinamica încă ridicată a costurilor salariale unitare din unele sectoare furnizoare de bunuri și servicii pentru populație.
În același timp, s-a arătat că presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali sunt de așteptat să se intensifice pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi cele din partea cererii agregate, în contextul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuate probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare. S-a apreciat în mod unanim că, într-o asemenea conjunctură, riscul ca actualul puseu inflaționist să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuși monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor, dat fiind și comportamentul inflației din anii precedenți.
Referitor la perspectiva pe termen foarte scurt a poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o stagnare a activității economice în trimestrele IV 2025 și I 2026, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate și al nivelului ridicat al ratei anuale a inflației.
S-a sesizat că evoluția implică o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul IV 2025, susținută probabil de formarea brută de capital fix, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată disponibili. Un aport pozitiv este posibil și din partea exportului net, în condițiile în care, în intervalul octombrie-noiembrie 2025, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a conservat ecartul pozitiv față de cea a importurilor, în urma scăderilor similare ca amplitudine înregistrate de acestea față de trimestrul III. Pe acest fond, deficitul comercial și-a accentuat și mai mult contracția în termeni anuali în primele două luni din trimestrul IV 2025, iar cel de cont curent de cont curent s-a reamplificat doar ușor față de perioada similară a anului precedent, chiar și în condițiile înrăutățirii pronunțate a balanțelor veniturilor, au remarcat membrii Consiliului.
Incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menținerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv, au susținut membrii Consiliului.
În același timp, s-a considerat că incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, date fiind conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale, dar și planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE.
Membrii Consiliului au subliniat din nou cerința atragerii și utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, evidențiind și semnalele pozitive date de acțiunile/demersurile întreprinse în acest scop în ultimele luni ale anului trecut. S-a reiterat că atragerea și utilizarea fondurilor europene sunt esențiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice și comerciale la nivel global, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziția energetică, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
