Academia Română înființează Centrul Român de Studii Geopolitice şi Afaceri Globale (CRSGAG)

0

Semnalăm pe această cale apariția Centrului Român de Studii Geopolitice şi Afaceri Globale (CRSGAG) un grup de lucru organizat la inițiativa Institutului de Sociologie al Academiei Române (INSOC) și Asociației Române de Cercetări Strategice Avansate, Nanotehnologii și Tehnologii Quantice (ARCSANTQ). 

Acest grup de lucru funcționează sub o dublă coordonare, una pentru spațiul românesc (asigurată de INSOC și ARCSANTQ) și una pentru spațiul elvețian, asigurată de prof. univ. dr. Martin Hauser, profesor asociat la Universitatea din Fribourg. 

Considerăm că apariția acestui grup de lucru, constituit în jurul unei problematici academice, dar şi geopolitice şi geoeconomice de actualitate, va fi benefică pentru consolidarea expertizei și analizei strategice românești în noul context geopolitic global care se vădeşte extreme de dinamic. 

Afacerile globale constituie un domeniu interdisciplinar care armonizează elemente şi teorii din diverse domenii ale cunoaşterii științifice în scopul de a identifica cele mai grave amenințări la adresa păcii şi securității economice și politice ale comunității globale. 

Dezvoltarea fără precedent a relațiilor internaționale, omogenizarea standardelor vieții democratice şi înlăturarea barierelor din calea raporturilor economice și comerciale impun o analiză atentă şi detaliată a riscurilor societății globale. 

Centrul Român de Studii Geopolitice și Afaceri Globale își propune să prioritizeze următoarele direcții de cercetare: 

  1. Dezvoltarea economică a României– o garanție a securității politice, economice și sociale: 
    • Refacerea industriei petrochimice – un pilon forte al industriei româneşti
      Din toate centrele industriei petro-chimice românești mai este azi posibilă recuperarea şi repunerea în funcțiune a Platformei Borzești și a Combinatului petrochimic Donauchem. Aceste două obiective pot oferi materii prime pentru industria chimică românească, amendamente pentru agricultură, materii prime pentru industria de apărare, posibilitatea de producție a hidrogenului verde, o largă game de produse petrochimice pentru export. Specialiștii apreciază că numai repunerea în funcțiune a Platformei Borzeşti poate aduce o contribuție la PIB de 4,5 mld euro. Asigurarea independenței energetice a țării, o cale sigură pentru dezvoltarea în ritm accelerat a economiei naţionale. 
    • Romania poate deveni, relativ uşor, un mare producător de energie în această zonă a Europei, ținând seama că are posibilitatea dezvoltării producției energetice în toate direcțiile utilizate azi în lumea contemporană: hidroelectrică, termoelectrică, nuclearoelectrică și energie verde.
    • Dezvoltarea industriei de apărare, un mijloc de reindustrializare a țării. 
      În România încă există importante obiective ale industriei de apărare, ce pot fi, relativ facil, repuse în funcţiune.
  2. Dezvoltarea cercetării științifice în toate domeniile, cu prioritate în domeniul tehnologiei de vârf. România are posibilitatea accesării și dezvoltării tehnologiei de vârf în domeniul comunicaţiilor, nanotehnologiei, inteligenței artificiale. 
  3. Realizarea şi extinderea unor punți culturale, nu numai cu statele europene, ci și cu cele din America de Nord şi de Sud, Asia, Africa și Australia.

Studiile întocmite urmează a fi comunicate Guvernului României, căruia i se va putea acorda consultanță în vederea îndeplinirii lor. 

Alte teme ce vor fi abordate de către CRSGAG: 

Globalizarea spațiului: rețele de comerț, rețele energetice, rețele de comunicații și de transport, finanțele, managementul și forța de muncă, oportunități politice deschise de poziția geografică; 

Geopolitica democrației. Protejarea instituțiile democratice în contextul accentuării populismului şi nationalismului. Ce impact are asupra democrației criza refugiaţilor? Care sunt formele de guvernanță democratică specifice secolului XXI? 

Globalismul şi etica religioasă. Limita de toleranță între normele eticii globaliste şi normele religioase specifice diverselor zone etnice. 

Politicile sanitare globale. Principii și norme de prevenire și combatere a pandemiilor. Criza liberalismului. Mai pot progresa societățile liberale sau asistăm la un declin al acestora?

Crizele bancare și societatea financiară. Riscuri sistemice, crize bancare, stabilitatea financiară şi politicile macroprudențiale. 

Globalizarea și politica internă. Cât poate influența globalizarea politica interna? În ce măsură politica internă poate urmări interesele naționale care vin în conflict cu principii și norme globale.