Comisia Europeană a prezentat Strategia pentru egalitatea de gen 2026-2030, avertizând că, la ritmul actual, Uniunea Europeană ar avea nevoie de peste 50 de ani pentru a atinge egalitatea deplină între femei și bărbați și anunțând o nouă etapă de măsuri care vizează violența de gen, inclusiv cyberviolența, sănătatea femeilor, accesul egal pe piața muncii, participarea în politică și integrarea egalității de gen în politicile și bugetul UE.

Pe scurt

1. Comisia spune că, la ritmul actual, ar fi nevoie de peste 50 de ani pentru a ajunge la egalitatea deplină în UE, în timp ce una din trei femei a experimentat violență de gen de-a lungul vieții.

2. Noua strategie pune accent pe combaterea violenței împotriva femeilor, inclusiv cyberviolența, deepfake-urile sexuale, deepnudes și abuzul online, prin implementarea directivei privind violența împotriva femeilor și prin aplicarea Digital Services Act.

3. Pentru prima dată, sănătatea este tratată ca domeniu distinct în strategie, cu o inițiativă comună cu Organizația Mondială a Sănătății și cu accent pe cercetare, diagnostic și tratamente sensibile la dimensiunea de gen.

4. Strategia vizează reducerea decalajelor salariale, de pensii, de îngrijire, de alfabetizare financiară și investiții, precum și creșterea participării femeilor în STEM și în poziții de conducere.

5. Comisia leagă egalitatea de gen de competitivitate economică, afirmând că reducerea decalajelor de ocupare și salarizare ar putea crește PIB-ul pe cap de locuitor cu până la 10% și ar putea genera până la 10 milioane de locuri de muncă suplimentare până în 2050.

Comisia Europeană a prezentat noua Strategie pentru egalitatea de gen 2026-2030, un document care transformă în acțiuni concrete obiectivele foii de parcurs pentru drepturile femeilor și care extinde agenda europeană de egalitate de gen la noi domenii, de la cyberviolență și riscuri legate de inteligența artificială până la sănătatea femeilor, reprezentarea politică și participarea pe piața muncii. Comisia afirmă că, deși s-au înregistrat progrese, estimările Institutului European pentru Egalitatea de Gen arată că, la ritmul actual, ar mai fi nevoie de 50 de ani pentru ca UE să ajungă la egalitatea deplină între femei și bărbați.

Strategia este prezentată și ca un răspuns politic la reculul global în materie de drepturi ale femeilor. Vicepreședinta executivă Roxana Mînzatu a declarat că „egalitatea de gen nu este un lux, este o necesitate” și că, „într-un moment în care vedem un recul al drepturilor femeilor în unele părți ale lumii, trebuie să fim foarte clari, Europa nu va merge înapoi”. Mînzatu a spus că primul obiectiv al strategiei este „să facă din egalitatea de gen o realitate trăită”, iar al doilea este să adapteze răspunsul european la prezent, în condițiile în care „violența, discriminarea și prejudecățile legate de gen s-au mutat online. La fel trebuie să facă și răspunsul nostru”.

Comisia plasează combaterea violenței de gen în centrul noii strategii. Potrivit explicațiilor care însoțesc documentul, una din trei femei din UE a experimentat violență de gen de-a lungul vieții, 18 femei mor în fiecare săptămână în Uniune din cauza femicidului, iar una din cinci femei a suferit violență fizică sau sexuală din partea unui partener, fost partener, rudă sau altă persoană din gospodărie. Strategia insistă asupra implementării directivei privind violența împotriva femeilor înainte de termenul de transpunere din iunie 2027 și acordă o atenție specială cyberviolenței, inclusiv eliminării conținutului ilegal și sprijinului pentru victime.

În această zonă, Comisia anunță dialoguri de reglementare cu platformele online foarte mari și aplicarea garanțiilor din Digital Services Act pentru a combate deepfake-urile sexuale, deepnudes și alte forme de abuz online. Comisarul Hadja Lahbib a spus că „luăm măsuri împotriva deepfake-urilor sexuale explicite. 98% dintre imaginile manipulate cu AI sunt pornografice, iar 99% dintre acestea prezintă femei”. Ea a adăugat că „violența online bazată pe gen este un risc sistemic pe care platformele online trebuie să îl abordeze, iar noi aplicăm regulile” și că „libertatea de exprimare nu trebuie să devină niciodată libertate de a abuza”.

Strategia extinde, pentru prima dată, agenda de egalitate de gen la un capitol distinct privind sănătatea. Comisia anunță o inițiativă comună cu Organizația Mondială a Sănătății pentru îmbunătățirea calității și accesibilității serviciilor medicale pentru femei și subliniază că sănătatea nu este neutră din perspectiva genului. Documentele explicative arată că lipsa cercetării medicale, a diagnosticelor și a tratamentelor sensibile la dimensiunea de gen afectează sănătatea femeilor, iar Comisia va lucra inclusiv cu Agenția Europeană pentru Medicamente pentru a analiza fezabilitatea introducerii unui control sensibil la gen în formularea, autorizarea și administrarea medicamentelor. Lahbib a rezumat această schimbare spunând că „pentru prima dată, politica de sănătate este adusă în prim-plan în Strategia noastră privind egalitatea de gen” și că „femeile sunt încă subdiagnosticate în bolile de inimă. Prea multă cercetare medicală ignoră încă diferențele de sex. Iar durerea femeilor este prea des minimalizată”.

Documentul include și o dimensiune explicită privind sănătatea sexuală și reproductivă. În Q&A, Comisia arată că va realiza o cartografiere a practicilor și a cadrelor internaționale pentru a sprijini acțiunea statelor membre în acest domeniu, după comunicarea adoptată ca răspuns la inițiativa cetățenească europeană My Voice My Choice. Mînzatu a făcut legătura directă între cele două dosare, spunând că „săptămâna trecută am adoptat o poziție clară privind oferirea de acces la sprijin pentru femeile vulnerabile care au nevoie de îngrijiri medicale. A fost o mare realizare. My Voice, My Choice a fost auzită”. În paralel, Comisia lansează inițiativa SHIELD pentru îmbunătățirea accesului la sănătate sexuală și reproductivă în situații de criză și pentru sprijinirea supraviețuitoarelor violenței de gen.

Pe plan economic și social, strategia menține accentul pe reducerea decalajelor persistente. Documentele Comisiei indică un decalaj salarial de 12% și un decalaj de pensii de 25% în UE, în timp ce costul diferenței de ocupare între femei și bărbați este estimat la peste 390 miliarde euro pe an. Comisia leagă explicit egalitatea de gen de competitivitate și productivitate, iar estimările citate arată că o reducere a decalajelor de ocupare și salarizare ar putea aduce o creștere de 9,6% a PIB-ului pe cap de locuitor, echivalentul a 3,15 trilioane euro, și 10,5 milioane de locuri de muncă suplimentare până în 2050. Mînzatu a spus că „Europa nu își poate permite să irosească talent” și că „investiția în capitalul nostru uman, în competențe și în locuri de muncă de calitate poate genera creștere”. Ea a adăugat că „dacă reușim, câștigurile pot fi cu adevărat semnificative” și că „închiderea decalajelor de gen în ocupare și salarizare ar putea crește PIB-ul UE pe cap de locuitor cu până la 10% și ar putea crea până la 10 milioane de locuri de muncă suplimentare până în 2050”.

Strategia anunță sprijin pentru implementarea directivei privind transparența salarială, schimburi de bune practici privind combaterea sărăciei menstruale și a sărăciei legate de menopauză, precum și cooperare cu Banca Europeană de Investiții pentru a îmbunătăți accesul la finanțare al femeilor antreprenor și reprezentarea acestora în sectorul financiar. În discursul său, Mînzatu a subliniat și dimensiunea sărăciei, afirmând că viitoarea strategie europeană anti-sărăcie va aborda realitatea potrivit căreia sărăcia afectează în mod disproporționat femeile.

În educație și piața muncii, Comisia vrea atât să atragă mai multe fete și femei în STEM, cât și să crească prezența băieților și bărbaților în domenii dominate tradițional de femei. Strategia anunță un nou plan de acțiune privind femeile în cercetare, inovare și startup-uri și continuarea inițiativelor pentru formarea unui milion de fete și tinere în STEM până în 2028. Mînzatu a spus că „acum un an am lansat Uniunea Competențelor, cu o țintă clară, un milion de fete în STEM până în 2028” și că „suntem pe drumul cel bun, cu deja peste 280.000 de femei și fete care au beneficiat de Planul strategic pentru educație STEM”. În paralel, Comisia va adopta o abordare „Boys in HEAL” pentru a încuraja bărbații să studieze și să lucreze în domeniile sănătate, educație, administrație și alfabetizare. Lahbib a rezumat această logică spunând că „bărbații și băieții nu sunt spectatori în această schimbare. Ei sunt parteneri” și că „talentul nu are gen. Nu ne putem permite să irosim nimic din el”.

Strategia acordă o atenție distinctă participării femeilor în politică și siguranței lor în spațiul public. Comisia va actualiza cartografierea măsurilor din statele membre pentru a sprijini participarea și leadership-ul femeilor în politică, administrație publică și parlamente și va prezenta o recomandare privind siguranța în politică, cu atenție specială pentru femei. Lahbib a spus că „atunci când femeile ajung în vârf, ele devin adesea ținte” și că „democrația nu poate funcționa dacă femeile sunt alungate prin intimidare din viața publică”. Ea a adăugat că UE va propune „o recomandare clară privind siguranța în politică pentru a proteja candidații politici și reprezentanții aleși de amenințări, offline și online, inclusiv dezinformare”.

Comisia pune un accent nou și pe implicarea bărbaților și băieților în promovarea egalității de gen și pe combaterea narațiunilor anti-gen, mai ales în mediul online. Strategia prevede un studiu privind rețelele și narațiunile online care vizează tinerii bărbați și băieți și măsuri de construire a comunității pentru a contracara polarizarea și manipularea informațională. Lahbib a spus că „adevărata egalitate unește. Nu divide” și că UE va confrunta „narațiunile toxice care atrag tineri bărbați și băieți într-o lume a urii”.

Din punct de vedere bugetar, Comisia amintește că egalitatea de gen este o prioritate transversală în fondurile UE. Documentele explicative indică 271 milioane euro alocate egalității de gen prin programul CERV 2021-2027 și 4,3 miliarde euro din contribuția UE la ESF+ pentru acțiuni care vizează direct egalitatea de gen în aceeași perioadă. În discursul său, Mînzatu a mers mai departe și a subliniat că aproape 85 miliarde euro din ESF+ contribuie la egalitatea de gen, din care peste 4 miliarde euro în mod specific. Strategia mai prevede consolidarea integrării perspectivei de gen în următorul cadru financiar multianual și într-un viitor program AgoraEU, care ar urma să includă un pilon dedicat egalității și combaterii violenței de gen.

În mesajul politic care însoțește strategia, Roxana Mînzatu a spus că „nu pot accepta ca în 2026 rezultatele școlare, șansele de carieră, tratamentele medicale și participarea politică să depindă încă de gen” și că faptul că „una din trei femei din UE a fost victima violenței fizice sau sexuale este pur și simplu inacceptabil”. Ea a prezentat strategia drept „o invitație pentru toată lumea de a lucra împreună pentru a asigura șanse cu adevărat egale pentru femei și bărbați, în spiritul Uniunii Egalității”, subliniind că „o societate egală din punctul de vedere al genului înseamnă o economie mai puternică și o democrație mai robustă”. Hadja Lahbib a completat că „egalitatea de gen este motorul democrațiilor puternice” și că noua strategie trebuie să fie „un moment de moștenire pentru Europa, iar această moștenire trebuie să fie una a acțiunii”. Ea a mai spus că „în timp ce alții dau ceasul înapoi în privința egalității de gen, Uniunea Europeană merge înainte. Vom proteja drepturile câștigate cu greu, vom reaprinde progresul care a stagnat și vom răspunde reculului cu curaj și claritate”.

Strategia pentru egalitatea de gen 2026-2030 continuă cadrul lansat pentru perioada 2020-2025 și transpune în măsuri concrete obiectivele foii de parcurs pentru drepturile femeilor, aprobată în 2025 de statele membre. Comisia spune că noua strategie va fi pusă în aplicare prin legislația deja adoptată, inclusiv directiva privind violența împotriva femeilor, directiva privind transparența salarială, normele privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată și regulile privind echilibrul de gen în consiliile de administrație, dar și prin noi instrumente de politică, de la planuri de acțiune tematice până la viitorul European Product Act, viitorul Quality Jobs Act și inițiative externe precum Gender Action Plan IV și planul Women, Peace and Security pentru 2028-2034.