Aon subliniază, prin cel mai recent studiu Global Risk Management Survey 2025, la care au participat aproape 3.000 de lideri din business din 61 de țări, inclusiv din România, că într-un context economic tot mai volatil și interconectat, reputația organizațională este percepută ca un activ strategic, dar extrem de expus riscurilor. Deteriorarea reputației sau a brandului se menține în topul riscurilor globale, ocupând locul opt la nivel internațional, într-un clasament în care atacurile cibernetice și breșele de date – care își mențin supremația în top, semnalând că avansul tehnologic nu aduce doar oportunități, ci și riscuri în creștere – întreruperile operaționale și încetinirea economică se află pe primele trei poziții.
În Top 10 se mai regăsesc schimbările legislative și de reglementare, creșterea competiției, variațiile prețurilor la materiile prime, disfuncționalitățile lanțurilor de aprovizionare, riscurile climatice și, în premieră, volatilitatea geopolitică.
Această configurație a riscurilor reflectă o realitate interdependentă și extrem de dinamică, în care reputația nu mai este un element periferic, ci parte integrantă a rezilienței unei companii.
Un aspect semnificativ evidențiat de studiu este intensificarea competiției între companii din diverse regiuni, care beneficiază de contexte economice și legislative diferite. Concurența cu produse provenite din țări unde costurile la energie electrică sunt mai reduse sau unde cadrul legislativ este mai favorabil – prin subvenții, politici de sprijin sau reglementări mai flexibile – pune presiune suplimentară asupra stabilității comerciale și financiare a companiilor.
Volatilitatea geopolitică este, de asemenea, în creștere, însă majoritatea companiilor rămân nepregătite: doar 14% dintre respondenți au spus că monitorizează expunerea la cele mai importante zece riscuri și doar 19% recurg la analize pentru a evalua valoarea programelor lor de asigurare. Aceste constatări subliniază necesitatea urgentă la nivelul companiilor de a regândi abordarea riscului, trecând de la măsuri reactive la strategii proactive și integrate.
Mai mult, studiul evidențiază că pierderile de venituri asociate celor 10 riscuri principale – de la atacuri cibernetice și breșe de date, la disfuncționalități ale lanțurilor de aprovizionare, volatilitate geopolitică sau riscuri climatice – pot fi semnificative, variind în funcție de sector și dimensiunea companiei. Cu toate acestea, nivelul de pregătire în fața acestor riscuri rămâne insuficient: multe companii nu monitorizează sistematic expunerea, nu au scenarii de criză bine definite și nu folosesc suficiente instrumente analitice pentru a cuantifica impactul potențial, ceea ce subliniază nevoia urgentă de strategii proactive și integrate de management al riscurilor.
„În România, observăm o creștere a gradului de conștientizare a riscurilor reputaționale, însă nivelul de pregătire al companiilor rămâne insuficient. Multe companii încă nu urmăresc în mod sistematic expunerea la principalele riscuri sau nu folosesc analize dedicate pentru evaluarea programelor de asigurare, ceea ce evidențiază necesitatea unor strategii mai proactive și integrate”, declară Eugen Anicescu, CEO Aon România.
Raportul Aon atrage atenția asupra unor factori majori care contribuie la expunerea reputațională: escaladarea atacurilor cibernetice – tot mai frecvente și mai sofisticate din utilizării inteligenței artificiale – accentuarea exigențelor în zona ESG (mediu, guvernanță, diversitate, echitate și incluziune), dar și creșterea neîncrederii publice în liderii instituționali. Într-un peisaj în care fiecare decizie sau declarație a unui lider poate deveni virală în câteva secunde, autenticitatea, tonul și viteza de reacție devin esențiale pentru menținerea încrederii publicului și a partenerilor de afaceri.
Deși doar 9% dintre companiile participante au declarat că au înregistrat pierderi directe în urma unor evenimente reputaționale în ultimul an, peste jumătate dintre acestea afirmă că dețin un plan de răspuns la astfel de riscuri. Totuși, doar 12% dintre respondenți au reușit să cuantifice efectiv riscul reputațional în cadrul planurilor lor de management, ceea ce indică lipsa unor instrumente clare și a unor metodologii consacrate pentru gestionarea eficientă a acestui tip de risc.
De asemenea, studiul Aon subliniază astfel nevoia urgentă de integrare a riscului reputațional în arhitectura de guvernanță corporativă și în strategia de business, nu doar ca o componentă de comunicare, ci ca un element cu impact direct asupra performanței financiare, relației cu investitorii, retenției de talente și stabilității pe termen lung.
„Cuantificarea riscului reputațional, alături de implementarea unor practici solide de management al riscurilor, creează o bază solidă pentru protejarea celor mai valoroase active ale unei companii. Într-o lume în care informația circulă instantaneu și o singură criză poate afecta încrederea clienților, partenerilor sau investitorilor, companiile care măsoară și gestionează activ aceste riscuri pot reacționa rapid, pot limita pierderile financiare și își pot proteja brandul și reputația pe termen lung. Aceasta nu este doar o chestiune de PR, ci o strategie esențială pentru continuitatea afacerii și pentru menținerea competitivității într-un mediu de afaceri tot mai volatil”, afirmă Eugen Anicescu.
Percepția asupra riscului reputațional pare să se schimbe: respondenții estimează că până în 2028, acesta ar putea coborî până pe poziția a nouăsprezecea. Totuși, în același orizont de timp, competiția este așteptată să urce în Top 3 riscuri globale, volatilitatea geopolitică să avanseze până în Top 5, iar inteligența artificială să pătrundă în Top 10, reflectând impactul transformărilor tehnologice rapide asupra stabilității afacerilor.
Decalajul între percepția companiilor și complexitatea reală a contextului global ridică întrebări serioase cu privire la nivelul de pregătire în fața unor crize care pot izbucni rapid și se pot amplifica masiv prin intermediul tehnologiei, social media și presiunii crescute a stakeholderilor.
Raportul evidențiază și necesitatea unei colaborări transversale în interiorul companiei – de la comunicare și IT până la juridic, resurse umane și managementul riscului – pentru o abordare integrată și anticipativă. Monitorizarea în timp real a sentimentului public, planificarea scenariilor de criză, transparența în comunicare și investițiile continue în construirea încrederii devin elemente esențiale pentru companiile care vor să rămână competitive și relevante într-un mediu în continuă schimbare.
„În contextul României, pierderile financiare asociate principalelor riscuri pot fi semnificative, iar managementul lor nu mai este doar o formalitate. Implementarea unor practici solide de evaluare și prevenire a riscurilor devine esențială pentru protecția businessului și continuitatea operațională”, adaugă Eugen Anicescu, CEO Aon România.
