Ce ar trebui să includă o schemă de market making pentru a îmbunătăți lichiditatea pieței de energie?

0

Ca parte a unui pachet de măsuri menite să reducă prețul energiei electrice, Ministerul Energiei a anunțat în luna septembrie intenția de a introduce un mecanism de market making pe piața de futures a energiei electrice din România, afectată de un deficit de lichiditate.  

EPG alături de CRE lansează o analiză care explică schemele de market making și sintetizează bune practici internaționale relevante. În lipsa unor clarificări ulterioare cu privire la forma finală pe care o va lua acest mecanism, studiul de față servește drept introducere în aspectele fundamentale ale politicilor de market making în energie.

Deși există exemple internaționale pozitive de market makeri, care au îmbunătățit semnificativ condițiile de piață pentru toți participanții, există și cazuri în care încercările de market making au adus puține beneficii pieței. Ca viitoarea schemă de market making a României sa aibă un efect pozitiv asupra lichidității din piață, experții celor doua organizații recomandă:

  • Autoritățile responsabile pentru selecționarea market maker-ului să considere exclusiv entități cu:
  • Experiență în tranzacționarea pe piața angro ca generator și furnizor de energie electrică;
  • Ocuparea unei cote de piață semnificativă;
  • Resurse suficiente pentru a absorbi șocuri financiare, încât să poată să opereze efectiv pe o piață cu volatilitate ridicată;
  • Autoritățile trebuie să elaboreze un sistem clar și stimulativ de remunerare activității de market making.
  • Autoritățile trebuie să stabilească în detaliu responsabilitățile market maker-ului, clarificând următoarele elemente: tipurile de produse tranzacționate, diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare, perioada operațională (în timpul zilei de tranzacționare), condițiile de conformitate și decontare.
  • Arhitectura juridică a operatorului pieței (OPCOM) trebuie extinsă cu instrumente de interacțiune cu un market maker.
  • Autoritățile trebuie să stabilească și să anunțe un termen înainte de punerea în aplicare, odată ce faza de proiectare a politicii este finalizată, cu o perioadă recomandată pentru pregătire de 12 luni.

Citiți publicația scrisă de Noah Murray, Radu Dudău, Corneliu Bodea și Mihai Macarie:

https://www.epg-thinktank.org/wp-content/uploads/2025/11/EPG-CRE-Policy-Paper-Market-Maker-Romania.pdf