„Ce avem pe masă?” Aceasta este întrebarea pe care o pune Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) în cadrul campaniei sale pentru Ziua Mondială împotriva Contrafacerii, care expune amenințarea îngrijorătoare reprezentată de produsele alimentare și băuturile contrafăcute în întreaga UE. Inițiativa vine în contextul în care rapoarte recente indică faptul că, în sectorul alimentar și al băuturilor, contrafacerea continuă să prezinte riscuri semnificative pentru sănătatea consumatorilor, prejudiciind în același timp economiile europene și patrimoniul culinar al Europei.
Produsele contrafăcute sunt adesea asociate cu bunurile de lux sau cu sectorul îmbrăcămintei și al modei. Cu toate acestea, potrivit Evaluării amenințărilor la adresa proprietății intelectuale din 2022, produsele alimentare – în special biscuiții, pastele, chipsurile și dulciurile – au fost a doua categorie de produse cea mai confiscată la frontierele externe ale UE în 2020.
Constatările recente relevă amploarea alarmantă a acestei activități infracționale. Raportul Europol privind evaluarea amenințării reprezentate de criminalitatea gravă și organizată în Uniunea Europeană pentru 2025 (SOCTA) subliniază că dezvoltarea comerțului electronic a oferit contrafăcătorilor noi căi de distribuire a produselor alimentare frauduloase, ceea ce face din ce în ce mai dificilă identificarea produselor autentice de către consumatori. Infractorii manipulează etichetele și ambalajele produselor alimentare și modifică procesele de fabricație, vizând produsele de mare valoare.
Operațiunile de aplicare a legii desfășurate pe teren au scos la iveală amploarea problemei. Operațiunea comună Europol-Interpol OPSON, desfășurată anual, a dus la confiscarea de produse alimentare contrafăcute și neconforme cu standardele, în valoare de 91 de milioane de euro, în 2024.
Directorul executiv al EUIPO, João Negrão, a declarat: „Produsele alimentare și băuturile contrafăcute reprezintă o preocupare majoră pentru sănătatea publică. Campania noastră vizează să ofere consumatorilor cunoștințele necesare pentru a se proteja, sprijinind în același timp întreprinderile legitime care respectă standardele de calitate ale UE. Este o luptă pe care trebuie să o ducem împreună: autorități, producători și consumatori deopotrivă.”
Riscurile pentru sănătate rămân o preocupare principală. Raportul SOCTA din 2021 avertizează că s-a constatat că produsele alimentare frauduloase conțin substanțe periculoase, precum metanol, mercur, fipronil și diverse insecticide sau pesticide.
Contrafacerea băuturilor, în special a băuturilor alcoolice, rămâne o problemă importantă, întrucât grupurile de criminalitate organizată folosesc metode sofisticate pentru a înșela consumatorii. Contrafăcătorii reutilizează frecvent sticle originale sau imprimă etichete false pe sticle goale, ceea ce îngreunează distingerea între produsele legitime și cele frauduloase de către consumatori și autorități.
Impactul economic este, de asemenea, substanțial. Conform datelor EUIPO, sectorul vinurilor și al băuturilor spirtoase a fost unul dintre cele mai afectate de contrafacere în perioada 2013-2017. În total, 2 289 de milioane EUR au fost pierdute din vânzări și aproape 5 700 de locuri de muncă au fost distruse anual în UE din cauza contrafacerii. Pierderile fiscale generate de aceste produse au fost, de asemenea, semnificative, ridicându-se la 2 068 de milioane EUR.
China și Turcia s-au numărat printre țările de origine cele mai frecvent semnalate pentru produsele alimentare și băuturile contrafăcute confiscate la frontierele externe ale UE în 2019 și 2020.
INDICAȚIILE GEOGRAFICE, O MARCĂ DE AUTENTICITATE
Industria alimentară și a băuturilor este un pilon al economiei UE, contribuind în mod semnificativ la dezvoltarea regională, ocuparea forței de muncă și crearea de locuri de muncă. De la vinuri la produse alimentare tradiționale, indicațiile geografice (IG) permit consumatorilor să aibă încredere în produsele de calitate și să le distingă, ajutând în același timp producătorii să își comercializeze mai bine produsele. Aceste denumiri protejează numele produselor care provin din regiuni specifice și posedă calități sau caracteristici care se datorează în esență mediului geografic respectiv.
Sistemul UE de IG include denumirile de origine protejate (DOP), indicațiile geografice protejate (IGP) și specialitățile tradiționale garantate (STG). Aceste certificări păstrează bogatul patrimoniu culinar al Europei și oferă consumatorilor garanția autenticității și calității. În prezent, Uniunea Europeană are peste 3 600 de produse înregistrate ca indicații geografice.
Franța, Italia și Germania sunt lideri atât în producția, cât și în consumul de produse cu IG, Franța reprezentând aproape 32 % din vânzările de produse cu IG din UE. Vinul reprezintă 54 % din consumul total de produse cu IG din UE, ceea ce îl face deosebit de vulnerabil la contrafacere. Alte produse puternic afectate de contrafacere sunt uleiul de măsline, berea, carnea, brânzeturile și produsele lactate.
CUM SE POT PROTEJA CONSUMATORII
Campania EUIPO „Ce avem pe masă?” oferă consumatorilor sfaturi practice despre cum să se protejeze împotriva produselor contrafăcute. Consumatorii sunt încurajați să cumpere de la comercianții cu amănuntul și canalele de distribuție oficiale, precum și de pe site-urile web oficiale ale mărcilor, pentru a evita produsele contrafăcute. Verificarea etichetei produsului și a originii acestuia, precum și verificarea logo-urilor de certificare pot ajuta la confirmarea autenticității produsului. În special, consumatorii ar trebui să caute etichetele oficiale ale indicațiilor geografice (IG) ale UE, cum ar fi DOP, IGP și STG, pentru a se asigura de autenticitatea produselor pe care le achiziționează.
De asemenea, este important să se examineze cu atenție ambalajul și produsul în sine, deoarece produsele contrafăcute prezintă adesea defecte de finisare sau greșeli de ortografie. Utilizarea instrumentelor de autentificare, cum ar fi codurile QR și hologramele, poate contribui la verificarea autenticității unui produs. EUIPO a publicat un ghid tehnologic împotriva contrafacerii și pirateriei care include peste 40 de tehnologii care pot ajuta proprietarii de întreprinderi să își protejeze mărcile.
ELIMINAREA PRODUSELOR CONTRAFĂCUTE ÎN EUROPA
Contrafacerea produselor alimentare și a băuturilor, precum și utilizarea abuzivă a indicațiilor geografice constituie o infracțiune gravă și importantă, care trebuie combătută la nivel internațional. EUIPO se implică activ în combaterea contrafacerii în întreaga UE. În cadrul eforturilor sale, colaborează cu diverse organizații și autorități de aplicare a legii, inclusiv cu polițiști și titulari de drepturi, pentru a îmbunătăți cooperarea transfrontalieră și aplicarea legii în Europa.
Operațiuni de mare amploare, precum OPSON – care înseamnă „alimente” în greaca veche – contribuie la eliminarea de pe piață a alimentelor și băuturilor contrafăcute și care nu corespund standardelor. În ediția sa din 2024, operațiunea OPSON, coordonată de Europol și Interpol în colaborare cu diverse autorități de aplicare a legii din 29 de țări europene, precum și cu producători de alimente și băuturi, a dus la confiscarea a 22 000 de tone de alimente și a aproximativ 850 000 de litri de băuturi (majoritateaalcoolice), în valoare de 91 de milioane de euro. Operațiunea a dus, de asemenea, la destructurarea a 11 rețele criminale și la sesizarea autorităților judiciare a 278 de persoane în legătură cu falsificările. În cadrul acestor operațiuni, EUIPO oferă expertiză în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală – în special în ceea ce privește mărcile comerciale și indicațiile geografice – și, în același timp, oferă formare și colaborează îndeaproape cu autoritățile de aplicare a legii pentru a combate contrafacerea.
După cum reiese din rapoartele EUIPO, producția și distribuția de produse contrafăcute sunt adesea legate de criminalitatea organizată – activități care subminează întreprinderile legitime, pun în pericol sănătatea consumatorilor și contribuie la finanțarea altor tipuri de infracțiuni grave, precum traficul de droguri, spălarea banilor, criminalitatea cibernetică, frauda și chiar terorismul.
