Financial Intelligence organizează, mâine, a cincea ediție a evenimentului ”ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM”

0

București, 09 februarie 2026. Financial Intelligence organizează mâine, 10 februarie 2026, a cincea ediție a evenimentului ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM. Evenimentul va putea fi urmărit și online, LIVE, pe www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence și pe canalul de Youtube Financial Intelligence

În cadrul evenimentului se vor discuta următoarele subiecte:

  1. Pachetul Omnibus al UE: modificări recente privind CSRD, CSDDD și Taxonomia UE, precum și alte evoluții legislative relevante pentru sustenabilitate.

Evoluțiile recente ale cadrului legislativ al Uniunii Europene în domeniul sustenabilității reflectă o recalibrare a echilibrului dintre ambițiile de mediu, capacitatea de implementare și competitivitatea economică. Pachetul Omnibus, care introduce modificări asupra Directivei privind raportarea de sustenabilitate corporativă (CSRD), Directiva privind diligența corporativă în materie de sustenabilitate (CSDDD) și Regulamentul privind Taxonomia UE, are ca obiectiv declarat simplificarea cerințelor de conformare și creșterea coerenței legislative.

Aceste ajustări sunt interpretate diferit de actorii implicați. Pentru unii, ele reprezintă o oportunitate de eficientizare și de reducere a sarcinii administrative, în timp ce alții atrag atenția asupra impactului potențial asupra nivelului de ambiție al politicilor de mediu. Aceste modificări au implicații directe pentru companii, influențând atât obligațiile de raportare și diligență, cât și costurile de implementare și gradul de predictibilitate normativă. În acest context, dezbaterea vizează nu doar efectele la nivel european, ci și modul în care autoritățile naționale, inclusiv statul român, intenționează să transpună directivele relevante în legislația internă și să asigure un cadru de aplicare clar și coerent pentru mediul de afaceri.

În paralel, alte instrumente relevante pentru sustenabilitate, precum Mecanismul de ajustare la frontieră pentru carbon (CBAM) și Regulamentul UE privind produsele fără defrișări (EUDR), contribuie la conturarea unei dezbateri mai ample privind coerența, aplicabilitatea și direcția strategică a politicilor europene în materie de sustenabilitate.

  1. Acordul UE–MERCOSUR și sustenabilitatea: riscuri percepute, oportunități strategice și evoluții recente ale politicii UE.

Acordul dintre Uniunea Europeană și MERCOSUR ilustrează complexitatea tot mai mare a relației dintre comerț, sustenabilitate și competitivitate economică. Analiza sa arată că acest tip de acord nu poate fi evaluat exclusiv prin prisma beneficiilor comerciale sau a riscurilor de mediu, ci necesită o abordare integrată, care să țină cont de perspective multiple și uneori divergente.

Pentru unii actori, acordul ridică semne de întrebare legate de capacitatea Uniunii Europene de a-și proteja producătorii interni și de a menține un nivel ridicat de ambiție în domeniul mediului, mai ales în contextul unor ajustări recente ale cadrului legislativ privind sustenabilitatea. Pentru alții, el reprezintă o oportunitate de a extinde influența normativă a Uniunii, de a promova bune practici și de a construi parteneriate internaționale esențiale pentru abordarea schimbărilor climatice la scară globală.

Din această perspectivă, întrebarea-cheie nu este dacă acordul este, în sine, benefic sau problematic, ci în ce măsură mecanismele sale de implementare, monitorizare și adaptare pot răspunde preocupărilor legitime ale tuturor părților implicate. Dialogul dintre comerț și sustenabilitate rămâne, astfel, deschis, iar evoluția acordului UE–MERCOSUR poate oferi un studiu de caz relevant pentru modul în care politicile comerciale pot fi calibrate într-un context marcat de tranziții economice, climatice și geopolitice profunde.

  1. Economia circulară în România: evoluții legislative, implementare și provocări în gestionarea deșeurilor.

Economia circulară reprezintă una dintre direcțiile centrale ale politicilor de sustenabilitate ale UE, cu un accent tot mai pronunțat pe prevenirea generării deșeurilor și pe creșterea gradului de reutilizare și reciclare. În acest context, modificările recente ale Directivei-cadru privind deșeurile (2008/98/CE), inclusiv revizuirea care introduce obligații specifice pentru deșeurile textile și scheme de răspundere extinsă a producătorilor, marchează o schimbare importantă în abordarea fluxurilor de deșeuri cu impact ridicat asupra mediului. Aceste evoluții legislative impun statelor membre dezvoltarea unor sisteme eficiente de colectare separată și valorificare, cu implicații directe pentru autorități și operatori economici.

În cazul României, tranziția către economia circulară se reflectă într-o serie de inițiative aflate în diferite stadii de implementare. Initiativa RETURO constituie un exemplu de aliniere la obiectivele europene privind reducerea deșeurilor de ambalaje, în timp ce gestionarea altor fluxuri, precum deșeurile textile și deșeurile de medicamente provenite de la populație, evidențiază provocări persistente legate de infrastructură, responsabilități instituționale și gradul de conștientizare publică. Conform Legii 269/2023, responsabilitatea colectării medicamentelor expirate a trecut de la farmacii la spitalele publice sau private, care trebuie să organizeze puncte de colectare, o schimbare ce a generat mari provocări logistice. În paralel, strategia națională privind economia circulară oferă un cadru de referință pentru această tranziție, însă discuția rămâne deschisă în ceea ce privește ritmul de implementare, corelarea cu realitățile din teren — inclusiv situația depozitelor de deșeuri — și rolul actorilor publici și privați în atingerea obiectivelor asumate.

Mihaela CROITORU, SCR® Sustainability, Climate & ESG Adviser, Managing Partner, Sustainability Lens: “Chiar dacă obligațiile de raportare se reduc pentru multe companii, riscurile de sustenabilitate nu dispar. Diferența dintre raportare și gestionare devine esențială: companiile care tratează sustenabilitatea ca pe un instrument de management al riscului și de decizie strategică vor rămâne competitive, iar cele care o văd doar ca pe o obligație birocratică vor reacționa, ca de multe ori în istorie, prea târziu”.

Speakerii evenimentului sunt: Laszlo BORBELY, Consilier de Stat și Coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă; Violeta MUȘAT, Secretar de Stat, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Daniel BUDA, Europarlamentar, Vicepreședinte AGRI Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (interventie online); Reprezentant Ministerul Finanțelor Publice (tbc); Alexandru PETRESCU, Președinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară; Vincențiu VOICU, Director Executiv, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Ilfov (ADIGIDI); Mihaela CROITORU, SCR® Sustainability, Climate & ESG Adviser, Founder Sustainability Lens; Remus VULPESCU, Director General, Bursa de Valori București; Florin SPĂTARU, Director General, GRUP FEROVIAR ROMÂN; Iuliana TIBA, Director mediu social și finanțare cu impact pozitiv, BRD Groupe Société Générale; Corina DOSPINOIU-IMRE, Director Sustenabilitate, Auchan România; Gabriel ȚECHERĂ, Director Guvernanță Corporativă și Relații cu Investitorii, TTS; Horia CARDOȘ, fondator și CEO Agroland Group (interventie online); Dr. Roxana BOJARIU, Coordonator al Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică din Departamentul de climatologie al ANM; Oana OZMEN, Avocat, fost deputat și Gabriela HÂRȚESCU, Decan si membru fondator, Envisia – Boards of Elite.

Evenimentul va fi moderat de Mihaela CROITORU, SCR® Sustainability, Climate & ESG Adviser, Founder Sustainability Lens și Adina ARDELEANU, Membru Fondator, Redactor Șef Adjunct, Financial Intelligence.

Mulțumim partenerilor evenimentului!

PARTENERI: Auchan, Transgaz, Comvex, TTS – Transport Trade Services, Hellen’s Rock, Bursa de Valori București, Transelectrica, BRD Groupe Societe Generale, Tinmar, Nuclearelectrica, Agroland Group, Grampet Group, Infinity Capital Investments, CupruMin, Sustainability Lens, Inform Lykos, Transavia, FREYWILLE.

PARTENERI INSTITUȚIONALI: Consiliului Județean Ilfov, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor Ilfov (ADIGIDI), ICSS, IMM România, CCIB – Camera de Comerț și Industrie București.

PARTENER EDUCAȚIONAL: Envisia Boards of Elite

PARTENER DE MONITORIZARE: mediaTRUST

PARTENERI MEDIA: Agerpres, România Durabilă, Economistul, Club Economic, Club Economic, The Diplomat Bucharest, Bizi Live TV.

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.