INS: România este cel mai ieftin stat membru al UE la alimente și băuturi nealcoolice în 2024

0

Potrivit unui comunicat de presă al Institutului Național de Statistică, privind Puterea de Cumpărare în România comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente și băuturi nealcoolice”, iar nivelul prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației s-au situat la 36% sub media UE (a doua cea mai ieftină țară din UE) . Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației a fost înregistrat în anul 2024 în Bulgaria, fiind cu 40% mai mic decât media UE.

Indicii nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației în comparație cu media Uniunii Europene

Indicii nivelului prețurilor exprimă câte unități din aceeași monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri și servicii în țări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri și servicii. În anul 2024, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, iar la cele două extreme 143 euro în Danemarca și respectiv 60 euro în Bulgaria.
În anul 2024, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (43% peste media UE), urmată de Irlanda (38% peste media UE), Luxemburg (33% peste media UE) și Finlanda (24% peste media UE).


Grafic 1: Indicii nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației, în anul 2024 (%)

Indicii nivelului prețurilor pentru principalele grupe de bunuri și servicii

Potrivit unui Comunicatul Eurostat, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente și băuturi nealcoolice” (76%) urmată de Slovacia (83%) și Polonia (87%) iar la polul opus se află Luxemburg (125%) urmat de Danemarca (120%), având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse.

Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (69%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (79%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (38%), urmată de Polonia și Slovacia, pentru grupa „Băuturi alcoolice și tutun” (83%) și de către Croația pentru grupa „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (44%).
Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (133%) iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (205%) și respectiv „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (187%).

România are cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE, pentru grupa „Recreere și cultură”(67%), urmată de Bulgaria (68%).
Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (75%), „Transport” (72%) și servicii de cazare și restaurante (53%) iar la polul opus, pentru grupa „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” se află Luxemburg (123%) .
Danemarca este cea mai scumpă țară din UE la grupele „Transport” (125%), „Recreere și cultură“ (137%) precum și la serviciile de cazare și restaurante (148%).

Indicii de volum ai Produsului Intern Brut pe locuitor calculați pe baza Parității Puterii de Cumpărare

România înregistrează o valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC care o situează la nivelul de 78% față de media Uniunii Europene, urmată de Ungaria și Croația cu 77% față de media UE.

Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2024, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 34% sub media UE.
Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 142%. Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.

Grafic 2: Indicii de volum ai PIB pe locuitor (UE 27=100), în anul 2024

Sursa datelor: Eurostat (baza de data online, cod: prc_ppp_ind)

Datele au fost calculate de Eurostat în luna iunie 2025, atât pe baza prețurilor de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri şi servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de țări europene, cât și pe baza datelor privind elementele de cheltuieli ale PIB și a altor informații de bază transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1445/2007.