Energy Policy Group (EPG), în parteneriat cu Clean Air Task Force (CATF), a reunit la București decidenți politici, diplomați, lideri din industria nucleară, operatori de transport și sistem și reprezentanți ai mediului academic în cadrul unei discuții privind dezvoltarea sectorului energiei nucleare din România. Evenimentul a evidențiat atât progresele în obținerea sprijinului politic la nivelul Uniunii Europene și celui național, cât și provocările legate de finanțare, asigurarea forței de muncă necesare și gestionarea acceptării publice.
În deschiderea evenimentului, Radu Dudău, președintele EPG, Malwina Qvist, directorul departamentului de fisiune nucleară al CATF, și Excelența Sa, Gavin Buchan, Ambasadorul Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova, au subliniat rolul energiei nucleare în decarbonizarea pe termen lung și securitatea energetică a României. Ambasadorul Buchan a confirmat angajamentul Canadei de a sprijini, în ceea ce privește tehnologia și ingineria, dezvoltarea unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, care utilizează reactoare canadiene cu apă grea sub presiune (CANDU).
România urmărește trei direcții în domeniul energiei nucleare:
- Reabilitarea unității 1 de la Cernavodă, care urmează să aibă loc de la sfârșitul anului 2027 până la sfârșitul anului 2029
- Construcția unităților 3 și 4 la Cernavodă, cu termen de finalizare până în 2032 — deși un termen mai realist ar fi după 2035
- Construcția unui reactor nuclear modular NuScale VOYGR 6 în Doicești (Dâmbovița), care ar trebui să înceapă până la sfârșitul acestui deceniu.
Atingerea acestor obiective ar poziționa România ca lider regional în domeniul energiei nucleare, cu un lanț de aprovizionare robust și diversificat, precum și cu expertiză tehnică și operațională.
Într-o prezentare a celor trei analize de politici publice pe acest subiect care urmează să fie lansate de EPG, Alina Arsani, directorul departamentului Sisteme Energetice al EPG, a analizat căile de finanțare pentru programul nuclear al României și provocările legate de implementarea acestuia, precum și evoluția percepției publice asupra energiei nucleare. Ea a subliniat că asigurarea investițiilor în energia nucleară necesită nu numai mecanisme solide de sprijin din partea statului, ci și un angajament transparent pentru a obține acceptarea informată a publicului.
Discuția despre finanțarea energiei nucleare în România, moderată de Malwina Qvist, i-a reunit pe Cristian Bușoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, și pe Bogdan Termegan, director executiv al Forumului Atomic Român. Dialogul a examinat abordarea financiară multistratificată emergentă a României, care combină mecanisme susținute de stat, precum contractele pentru diferență (CfD), cu finanțare internațională și potențiale instrumente bazate pe piață, inclusiv acorduri corporative de achiziție de energie electrică (PPA).
MinisterulEnergiei a anunțat o solicitare a României către Comisia Europeană să aprobe redirecționarea a 600 de milioane de euro din alocarea sa în cadrul Fondului de modernizare către cofinanțarea renovării Unității 1 de la Cernavodă. Aceasta ar fi o premieră surprinzătoare în Europa, având în vedere Regulamentul de punere în aplicare a Fondului de modernizare, precum și un test al nivelului actual de sprijin politic pentru energia nucleară în întreaga Uniune.
Cristian Bușoi a evidențiat trei priorități strategice care stau la baza programului nuclear al României: decarbonizarea, securitatea energetică și competitivitatea. Bogdan Termegan a subliniat că unitățile 3 și 4 reprezintă o cale dovedită, deoarece România a construit deja această tehnologie, iar parteneriatele suntîn vigoare.
Discuția în format panelmoderată de Radu Dudău a examinat dezvoltarea forței de muncă pentru sectorul nuclear în România, precum și necesitățile privind capacitatea industrială și integrarea în rețea. Printre participanți s-au numărat Diana Robescu, decanul Facultății de Energetică din cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, Gheorghe Vișan, directorul Diviziei Piețe Energetice din cadrul Transelectrica, și directorul executiv Bogdan Termegan.
Evenimentul a subliniat faptul că ambițiile României privind energia nucleară necesită acțiuni coordonate în domeniul finanțării, forței de muncă, tehnologiei, planificării rețelei electrice și implicării publicului. Succesul necesită nu numai asigurarea unei finanțări de miliarde de euro, ci și obținerea acceptării publice, păstrarea forței de muncă calificate și gestionarea dinamicii complexe a politicilor UE.
